aici - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

More documents

Recommendations

Info

BISERICA ORTODOXĂ DIN BASARABIA SUB STĂPÂNIREA RUSEASCĂ (1812-1918) Veaceslav CIORBĂ Până în 1812, Basarabia a fost parte componentă a Ţării Moldovei, iar locuitorii ei, în majoritate covârşitoare români de credinţă creştină ortodoxă, au fost sub jurisdicţia ecleziastică a Mitropoliei Moldovei. În 1812, în urma războiului ruso-turc din anii 1806- 1812, ţinutul dintre Prut şi Nistru, numit Basarabia, a fost anexat de Imperiul Rus. Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni (fost exarh în Principatele Române în 1808-1812) a fost însărcinat de autorităţile ruse să înfiinţeze în teritoriul anexat o eparhie subordonată Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse. Astfel, anexarea Basarabiei din 1812 a însemnat pentru Biserica Ortodoxă din acest spaţiu începutul unei noi perioade, cea a stăpânirii ruse (ţariste), care a durat până în 1918. Gradul de cercetare a problemei. Anumite aspecte ale vieţii bisericeşti din Basarabia au început a fi studiate chiar în timpul stăpânirii ruseşti. Au fost scrise în limba rusă mai multe studii şi chiar monografii, în special de cercetători din Basarabia. Au fost preferate aşa aspecte ca activitatea ierarhilor ruşi de la Chişinău, a Seminarului Teologic, a Tipografiei Eparhiale etc. În 1894 apare o monografie destul de voluminoasă şi temeinic documentată despre mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni 1 , scrisă de Auksentie Stadnickij, profesor la Seminarul Teologic din Chişinău. În 1906 îşi începe activitatea Societatea Istorico-Arheologică Bisericească din Basarabia, care avea drept obiectiv cercetarea trecutului bisericesc în spaţiul dintre Prut şi Nistru. Membrii acestei societăţi au avut posibilitatea să publice mai multe studii în revista „Trudy Bessarabskogo Tserkovnogo istoriko-arheologičeskogo obščestva”. S-au evidenţiat doi profesori de la Seminarul Teologic din Chişinău, Iosif Parhomovič 2 şi 1 Avksenti Stadnickij, Gavriil Banulesko-Bodoni, ekzarh moldovlahijskij (1808-1812) i Mitropolit Kišinevskij (1813- 1821), Chişinău, 1894. 2 Iosif Parhomovič, Kratkij očerk žizni i dejatel‘nosti Vysokopreosvjaščennago Gavriila Banulesko-Bodoni, în „Trudy Bessarabskogo Tserkovnogo Istoriko-Arheologičeskogo Obščestva”. Vol. V, Chişinău, 1910; Idem, Dejatel‘nost‘ arhiepiskopa Irinarha v period upravlenija im Kišinevskoj eparhii (1844- 1858), în „Trudy Bessarabskogo Tserkovnogo Istoriko-Arheologičeskogo Obščestva”. Vol. VI, Chişinău, 1911; Idem, Arhiepiscop Pavel i dejatel‘nost‘ ego v Kišinevskoj eparhii (1871- 1882), în „Trudy Bessarabskogo Tserkovnogo Istoriko-Arheologičeskogo Obščestva”, Vol. VII, Chişinău, 1912; Idem, Kratkij očerk žizni i dejatel‘nosti Vysokopreosvjaščennago Serafima (Čičagova), arhiepiskop Kišinevskij i Hotinskij, în „Trudy Bessarabskogo Tserkovnogo Istoriko-Arheologičeskogo Obščestva”. Vol. VIII, Chişinău, 1913; Idem, Duhovnoučebnye zavedenija Kišinevskoj eparhii, Chişinău, 1913. fratele său Andrei Parhomovič 3 , precum şi Sevastian Vesti 4 , Gurie Grosu 5 , Pavel Lotockij 6 ş.a. Istoriografia ţaristă prezintă viaţa bisericească din Basarabia exclusiv în roz. O parte din aceste studii au acum doar valoare istoriografică, există însă şi unele care nu sunt depăşite totalmente, conţinând anumite date utile şi importante pentru cercetătorii din prezent. În perioada interbelică, tot cercetătorii din Basarabia au fost cei care s-au preocupat de trecutul bisericesc al Basarabiei în 1812-1918. În 1931 a fost publicată lucrarea lui Nicolae Popovschi, Istoria Bisericii din Basarabia în veacul al XIX-lea sub ruşi 7 , care a fost şi rămâne o lucrare de referinţă. Autorul a reuşit să abordeze toate aspectele vieţii bisericeşti, care sunt tratate foarte amănunţit, complex şi documentat. Tot N. Popovschi a publicat o lucrare despre inochentism 8 . În perioada interbelică au mai scris Visarion Puiu despre mănăstirile basarabene 9 , Constantin Tomescu despre înfiinţarea Eparhiei Chişinăului şi Hotinului 10 3 Andrej Parhomovič, Vysokopreosvjaščenyj Antonij arhiepiskop Kišinevskij i Hotinskij (1858-1871), în „Trudy Bessarabskogo Tserkovnogo Istoriko-Arheologičeskogo Obščestva”. Vol. VI, Chişinău, 1911; Idem, Kratkija biografičeskija svedenija ob ierarhah Kišinevskoj eparhii s 1882 po 1913 god, în „Trudy Bessarabskogo Tserkovnogo Istoriko-Arheologičeskogo Obščestva”. Vol. IX, Chişinău, 1914. 4 Sevastian Vesti, Žizn‘ i dejatel‘nost‘ preosvjaščennago Dimitrija (Sulimy) za vremja samostojatel‘nago upravlenija ego Kišinevskoj eparhii, în “Trudy Bessarabskogo Tserkovnogo Istoriko- Arheologičeskogo Obščestva”. Vol. V, Chişinău, 1910. 5 G. Grosul, Glavnejšie momenty v istorii moldavskogo knigopečatanija v Bessarabii (Načalo knigopečatanija v Bessarabii i učreždenie „Bessarabskoj Ĕkzaršeskoj topografii”), în „Trudy Bessarabskogo Tserkovnogo Istoriko-Arheologičeskogo Obščestva”. Vol. I, Chişinău, 1910. 6 P.A. Lotockij, Istorija Kišinevskoj Duhovnoj Seminarii, vypusk pervyj (1813-1828), Chişinău, 1913; Idem, Spisok i kratkie biografii okončivših polnyj kurs Kišinevskoj Duhovnoj Seminarii, za sto let ee suščestvovanija (1813-1913), Chişinău, 1913. 7 Nicolae Popovschi, Istoria Bisericii din Basarabia în veacul al XIX-lea sub ruşi, Chişinău, 1931; Reeditată: Chişinău, Museum, 2000. 8 Idem, Mişcarea de la Balta sau inochentismul în Basarabia, Chişinău, 1927. 9 Visarion Puiu, Mănăstirile din Basarabia (extras din RSIAB, XI), Chişinău, 1919. 10 Constantin Tomescu, Înfiinţarea eparhiei Chişinăului şi Hotinului (1813), în „Arhivele Basarabiei”, Chişinău, an. I, 1929, nr. 1, pp. 32-42; nr. 2, pp. 31-53; nr. 3, pp. 31-38 şi nr. 4, pp. 7-23. – 217 –
şi despre Tipografia Eparhială 11 , Ioan Stoicov despre învăţământul primar bisericesc 12 , Alexandru David 13 şi Paul Mihail 14 despre tipăriturile româneşti (în marea lor majoritate, cărţi de cult). Spre deosebire de istoriografia ţaristă, cea românească din perioada interbelică este mult mai critică faţă de situaţia Bisericii Ortodoxe din Basarabia sub stăpânirea rusă în 1812-1918. Deşi au fost scoase în evidenţă multiplele aspecte negative care au existat, cercetătorii, în special N. Popovschi, s-au străduit să fie obiectivi şi să arate şi aspectele pozitive. În perioada 1944-1989 nu s-a scris nimic valoros privitor la istoria Bisericii Ortodoxe din Basarabia în 1812-1918. În România, istoricilor le-a fost interzis să scrie despre Basarabia pentru a nu trezi nemulţumirea Uniunii Sovietice. La rândul lor, istoricii din RSSM, aserviţi ideologiei regimului comunist, nu au putut studia nici ei obiectiv acest subiect 15 . După 1989 asistăm la un interes crescând al cercetătorilor din Basarabia, dar şi din afara ei pentru trecutul Bisericii Ortodoxe din Basarabia sub stăpânirea rusească (1812-1918). Una dintre primele lucrări aparţine istoricului sibian Mircea Păcurariu. Ea a fost editată în 1993 la Iaşi cu titlul Basarabia, aspecte din istoria Bisericii şi a neamului românesc 16 . Perioada 1812-1918 este prezentată succint, dar foarte consistent 17 . O altă lucrare aparţine ziaristului basarabean, stabilit la Bucureşti, Boris Buzilă. Ea a fost publicată în 1996 cu titlul Din istoria vieţii bisericeşti din Basarabia. 1812-1918; 1918-1944 18 . Cercetările s-au materializat în special în mici studii şi articole, mai puţin în monografii. Despre mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni şi despre înfiinţarea Eparhiei Chişinăului şi Hotinului au scris Dinu Poştarencu 19 , Mihai Onilă 20 , 11 Idem, Tipografia duhovnicească exarhală din Basarabia, în „Arhivele Basarabiei”, Chişinău, 1931, nr. 4, pp. 258-271. 12 Ioan Stoicov, Istoricul învăţământului primar bisericesc în Basarabia sub dominaţia rusă (1812-1917), Chişinău, 1933. 13 Alexandru David, Tipărituri româneşti în Basarabia sub stăpânirea rusă, Vol. I (1814-1880), Chişinău, 1934. 14 Pavel Mihail[ovici], Tipărituri româneşti în Basarabia de la 1812 până la 1918, Bucureşti, 1940; Vezi şi: idem, Mărturii de spiritualitate românească în Basarabia: aşezăminte, scrieri, personalităţi, Chişinău, Ed. Ştiinţa, 1993. 15 Vezi: A. Babij, Pravoslav‘e v Moldavii: istorija i sovremenost‘, Chişinău, 1988. 16 Mircea Păcurariu, Basarabia, aspecte din istoria Bisericii şi a neamului românesc, Iaşi, 1993. 17 Vezi şi: Idem, Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Vol. III, Bucureşti, Ed. IBM al BOR, 1994. 18 Boris Buzilă, Din istoria vieţii bisericeşti din Basarabia. 1812-1918; 1918-1944, Bucureşti-Chişinău, 1996. 19 Dinu Poştarencu, Înfiinţarea Eparhiei Chişinăului şi Hotinului, în „Cugetul. Revistă de istorie şi cultură”, Chişinău, 2003, nr. 2, pp. 6-12. 20 Onilă, Mihai, Eparhia Chişinăului şi Hotinului (180 ani de la organizare), în „Tyragetia: Anuarul Muzeului Naţional de Nicolae Fuştei 21 , Diana Eţco 22 , Nikolaj Florinskij 23 . Despre învăţământul teologic au scris Vlad Dumbravă 24 , Diana Eţco 25 , Maria Işaev 26 , Sava Pânzaru 27 . Despre clerul basarabean au scris Daniel Danielescu 28 , Viorel Bolduma 29 . Despre presa bisericească şi despre activitatea Societăţii Istorico-Arheologice bisericeşti au scris Elena Ploşniţă 30 , Liubovi Malahov 31 , Istorie a Moldovei”. Vol. III, Chişinău, 1996, pp. 167-172; Idem, Biserica Ortodoxă din Basarabia – lăcaş de supravieţuire a românismului sub stăpânirea rusească (sec. XIX – începutul), în vol. „Cronica Episcopiei Huşilor”, Huşi, 1998, pp. 155-162. 21 Nicolae Fuştei, Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni. 175 de ani de la trecerea în eternitate, în ziarul “Curierul ortodox”, Chişinău, 16-31 martie, 1996, p. 7; Idem, Gavriil Bănulescu- Bodoni. Activităţi la mănăstirea Căpriana (1813-1821), în „Revista de istorie a Moldovei”, Chişinău, 1997, nr. 3-4, pp. 108-118; Idem, 185 de ani de la înfiinţarea Mitropoliei Chişinăului şi Hotinului, în ziarul “Curierul ortodox”, Chişinău, 15 iunie-31 august, 1998, p. 5; Idem, Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni şi Filiala Chişinău a Societăţii Biblice Ruse, în „Revista de istorie a Moldovei”, Chişinău, 2010, nr. 1, pp. 146-160. 22 Diana Eţco, Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, circumstanţe politice şi oportunism, în „Destin românesc”, nr. 3-4, Chişinău-Bucureşti, 2004, pp. 38-52. 23 Nikolaj Florinskij, Žizn‘ i dejatel‘nost‘ mitropolita Gavriila Banulesku-Bodoni, Chişinău, 2005. 24 Vlad Dumbravă, Prima şcoală secundară din Basarabia: Seminarul Teologic din Chişinău, în rev. „Luminătorul”, Chişinău, 1997, nr. 1, pp. 59-63. 25 Diana Eţco, Întroducerea limbii române în şcoala spirituală de băieţi din Chişinău în anul 1917, în rev. „Cugetul. Revistă de istorie şi cultură”, Chişinău, 2000, nr. 2, pp. 32-34; Idem, Pagini din istoria înfiinţării şi funcţionării Şcolii Eparhiale de Fete din Chişinău, în „Revista de istorie a Moldovei”, Chişinău, 2000, nr. 1-2, pp. 89-92; Idem, Petre Cuniţchi, primul rector al Seminarului Teologic din Chişinău, în „Cugetul. Revistă de istorie şi cultură”, Chişinău, 2002, nr. 2, pp. 69-72; Idem, Şcolile spirituale din Basarabia, în „Cugetul. Revistă de istorie şi cultură”, Chişinău, 2003, nr. 3, pp. 68-73; Idem, Impactul regimului Pobedonosţev asupra activităţii Seminarului Teologic din Chişinău, în „Revista de istorie a Moldovei”, 2004, nr. 3, pp. 58-64. 26 Maria Işaev, Contribuţii la istoricul Şcolii Eparhiale de Fete din Chişinău, în rev. „Luminătorul”, Chişinău, 1997, nr. 5, pp. 30-39. 27 Sava Pânzaru, Anul 1905 şi Seminarul Teologic din Chişinău, în „Revista de istorie a Moldovei”, Chişinău, 1991, nr. 1, pp. 3-12. 28 Daniel Danielescu, Viaţa preoţimii din Basarabia în perioada stăpânirii ţariste (1812-1918), în rev. „Teologie şi viaţă”, Iaşi, 2002, nr. 5-8, pp. 105-130. 29 Viorel Bolduma, Contribuţia preoţimii basarabene la Actul Unirii din 27 martie 1918, în ziarul „Misionarul”, Chişinău, 2004, nr. 2, p. 6. 30 Elena Ploşniţă, Protejarea patrimoniului cultural – funcţie distinctivă a Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti, în rev. „Luminătorul”, Chişinău, 1999, nr. 3, pp. 32-36; Idem, Societatea istorico-arheologică bisericească – o notabilă instituţie cultural-ştiinţifică, în ziarul „Literatura şi arta”, Chişinău, 11 aprilie 1999, p. 4. 31 Liubovi Malahov, Societatea istorico-arheologică bisericească din Basarabia (90 de ani de la inaugurare), în „Tyragetia: Anuarul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei”. Vol. IV-V, Chişinău, 1996, pp. 251-256; Idem, Buletinul Eparhiei Chişinăului (1867-1917), în rev. „Luminătorul”, Chişinău, 1997, nr. 4, pp. 20-25; Idem, Revista „Luminătorul”: 90 de ani de la apariţie (1908-1998), în „Tyragetia: Anuarul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei”. Vol. VI-VII, Chişinău, 1998, pp. 359-366; Idem, Revista „Kišinevskie eparhial’nye – 218 –
Page 2 and 3:
TRATATUL DE PACE DE LA BUCUREŞTI D
Page 4 and 5:
TRATATUL DE PACE DE LA BUCUREŞTI D
Page 6 and 7:
CUPRINS Introducere................
Page 8 and 9:
INTRODUCERE În anul 2012, în Euro
Page 10 and 11:
MUTAŢII ÎN SISTEMUL POLITIC EUROP
Page 12 and 13:
ţarul Alexandru I. La realizarea a
Page 14 and 15:
precum şi cele ale Bourbonilor şi
Page 16 and 17:
toamna anului 1818, a marcat sfâr
Page 18 and 19:
from its continental allies, becaus
Page 20 and 21:
REPERCUSIUNILE PREZENŢEI ARMATEI R
Page 22 and 23:
cunoscută fiecărui om chiar şi
Page 24 and 25:
iar acum aceleaşi armate trec prin
Page 26 and 27:
Populaţia de la frontiera de apus
Page 28 and 29:
61 (5,9%), Greceni - 50 (4,9%), Hot
Page 30 and 31:
Mai frecvente, decât în prima per
Page 32 and 33:
periods: 1812-1818 and 1819-1828, c
Page 34 and 35:
Tabelul 2 Plângerile ţăranilor
Page 36 and 37:
Tabelul 4 Plângerile ţăranilor
Page 38 and 39:
МОЛДОВА, ГОД 1812: ПОП
Page 40 and 41:
фицировать как жал
Page 42 and 43:
кэуского цинута на
Page 44 and 45:
ПОЛОЖЕНИЕ РУМЫНСКИ
Page 46 and 47:
нокомандующему рус
Page 48 and 49:
в Горжинском уезде
Page 50 and 51:
Принимая во вниман
Page 52 and 53:
SUMMARY POSITION OF THE ROMANIAN PR
Page 54 and 55:
ANUL 1812 SUB IMPACTUL FACTORULUI F
Page 56 and 57:
piedica principală în calea ader
Page 58 and 59:
evoluția medicinii și de aplicare
Page 60 and 61:
Cert se prezintă că, în timp ce
Page 62 and 63:
La 30 ianuarie (11 februarie) 1811
Page 64 and 65:
că hotarul pe râul Siret era inac
Page 66 and 67:
uzi, soartă care, de obicei, este
Page 68 and 69:
ASPECTE ALE CIRCULAŢIEI MONETARE
Page 70 and 71:
Petersburg”, şi în Principate a
Page 72 and 73:
ASPECTE ISTORIOGRAFICE CONTROVERSAT
Page 74 and 75:
din Basarabia, trece în revistă p
Page 76 and 77:
alungarea bandei lui Manaf Ibrahim,
Page 78 and 79:
a lui Bairactar-Paşa 78 . În albi
Page 80 and 81:
care a unui centru urban nou în su
Page 82 and 83:
SUMMARY CONTROVERSIAL HISTORIOGRAPH
Page 84 and 85:
REGULAMENTUL PRIVIND ORGANIZAREA RE
Page 86 and 87:
Printre primele instituţii care au
Page 88 and 89:
tului din 1818 de a adopta deciziil
Page 90 and 91:
că „nimeni dintre ei nu poseda l
Page 92 and 93:
Rezidentul plenipotenţiar i-a numi
Page 94 and 95:
cu privire la carantină, aprobat d
Page 96 and 97:
intermediul limbii ruse” 114 . Im
Page 98 and 99:
IZOLAREA COMERCIAL-VAMALĂ A BASARA
Page 100 and 101:
se întreprindă toate măsurile de
Page 102 and 103:
asemenea, prin ordinul ministrului
Page 104 and 105:
probată de funcţionarii vamali di
Page 106 and 107:
pe care le întâmpina la exportul
Page 108 and 109:
Odessa, under high demand on foreig
Page 110 and 111:
СOLONIZĂRILE BULGARILOR ÎN BASAR
Page 112 and 113:
statistice din această perioadă n
Page 114 and 115:
Ion Balş, Panaiot Kazimir, Grigori
Page 116 and 117:
comisia condusă de Iuşnevschi şi
Page 118 and 119:
pentru drepturile lor şi cu ajutor
Page 120 and 121:
ZUSAMENFASSUNG DIE KOLONISIERUNG DE
Page 122 and 123:
PROBLEMA BASARABIEI DE SUD ÎN DISC
Page 124 and 125:
oadelor culturii europene, ultima l
Page 126 and 127:
comparaţie cu modelele imperiale e
Page 128 and 129:
oficiale către ministrul de intern
Page 130 and 131:
CONGRESUL DE PACE DE LA BERLIN, IND
Page 132 and 133:
ilor garante ale Tratatului de la P
Page 134 and 135:
nale au fost încălcate de acesta.
Page 136 and 137:
au acceptat retragerea armatelor ru
Page 138 and 139:
cu convingerea că forumul european
Page 140 and 141:
Kogălniceanu, că nu ar fi apărat
Page 142 and 143:
ECOURI ÎN ROMÂNIA ALE CENTENARULU
Page 144 and 145:
Se evidenția, de asemenea, nevoia
Page 146 and 147:
iilor absolute și semiasiatice ca
Page 148 and 149:
ISTORIE ŞI DIPLOMAŢIE LA 1912. 10
Page 150 and 151:
său Raymond Poincaré, considera a
Page 152 and 153:
ţarist la Chişinău Pentru o soci
Page 154 and 155:
acţiunea de la Biserica Antim, ini
Page 156 and 157:
SUMMARY HISTORY AND DIPLOMACY IN 19
Page 158 and 159:
DESTINUL BASARABIEI REFLECTAT ÎN L
Page 160 and 161:
Exceptând intervenţiile lui Const
Page 162 and 163:
Verussi” 46 . Era un gând păstr
Page 164 and 165:
Serafim Ciceagov, „ziua aniversă
Page 166 and 167:
vedere cu temniţa politică din Ch
Page 168 and 169: fost aranjate cu hărţi, stampe, d
Page 170 and 171: interesului nostru faţă de Basara
Page 172 and 173: presa timpului despre EVENIMENTUL D
Page 174 and 175: S-au strâns, credem, vreo 10-15 00
Page 176 and 177: Ceea ce trebuie de subliniat, în
Page 178 and 179: ANEXAREA BASARABIEI: MENTALITATE Ş
Page 180 and 181: primul rând, populaţia Basarabiei
Page 182 and 183: mântului: „Cea de-a patra naţio
Page 184 and 185: excelenţă modern şi a marcat, î
Page 186 and 187: de cele de ordin economic şi socia
Page 188 and 189: sunt mai mult negative, împrumutat
Page 190 and 191: ANUL 1812 ŞI ÎNTRERUPEREA PROCESU
Page 192 and 193: şcoliţi la colegiile iezuite din
Page 194 and 195: abeni, formaţi în perioada interb
Page 196 and 197: CANCELARIILE EUROPENE DIN PRIMA JUM
Page 198 and 199: că românii din Moldova, Ţara Rom
Page 200 and 201: În grupul acestora înglobează ş
Page 202 and 203: Aceste constatări ne determină s
Page 204 and 205: BASARABIA, CONTEXTUL IMPERIAL ŞI D
Page 206 and 207: 1814, care impunea restricţii deos
Page 208 and 209: În şedinţa din 28 februarie 1816
Page 210 and 211: Macavei carte” 59 din cuprinsul B
Page 212 and 213: editorială (1812-1821) a Societă
Page 214 and 215: ierarhică/socială era respectată
Page 216 and 217: SUMMARY BESSARABIA, THE IMPERIAL CO
Page 220 and 221: Svetlana Prozorovchi 32 . Despre ar
Page 222 and 223: ici în Chişinău (Sf. Treime, Sf.
Page 224 and 225: căzuţi pe front, proiect care nu
Page 226 and 227: Bogos, Alexandru Baltaga, Vladimir
Page 228 and 229: conducere: egumeni, locţiitori de
Page 230 and 231: produceau, cea mai mare parte a pre
Page 232 and 233: CONSECINŢELE RAPTULUI TERITORIAL D
Page 234 and 235: - una spirituală pentru băieţi (
Page 236 and 237: ai acestei organizaţii. Devine sus
Page 238 and 239: BISERICA ORTODOXĂ - INSTRUMENT DE
Page 240 and 241: ţiei bisericeşti. După asasinare
Page 242 and 243: ţele rusificării a fost înstrăi
Page 244 and 245: ANEXA 1 Obiectele şi numărul de o
Page 246 and 247: BASARABIA ÎN CONTEXTUL RELAŢIILOR
Page 248 and 249: în baza certificatelor comerciale
Page 250 and 251: vamale din Reni şi Sculeni, iar di
Page 252 and 253: NOBILIMEA BASARABEANĂ, EVENIMENTEL
Page 254 and 255: a primit vestea despre naşterea vi
Page 256 and 257: Împărate! Actualul amestec al str
Page 258 and 259: ROLUL NOBILIMII ÎN VIAŢA PUBLICĂ
Page 260 and 261: şi „Bessarabeţ”, editate de P
Page 262 and 263: MIŞCAREA NAŢIONALĂ DIN BASARABIA
Page 264 and 265: Membrii societăţii „Milcov” d
Page 266 and 267: Господину Директор
Page 268 and 269:
№ 9 Выписка из пись
Page 270 and 271:
№ 13 Совершенно сек
Page 272 and 273:
чески, в отношении
Page 274 and 275:
CONTRIBUŢII LA ISTORIA ÎNVĂŢĂM
Page 276 and 277:
semnificativ, întrucât numărul c
Page 278 and 279:
şi prezenţa armatelor pe aceste t
Page 280 and 281:
disciplinelor în limba rusă, înl
Page 282 and 283:
itatea Ministerului Învăţământ
Page 284 and 285:
1873, a şcolii reale din Chişină
Page 286 and 287:
gîndirea pedagogică, Editura Şti
Page 288 and 289:
EVACUAREA EVREILOR DIN TÂRGUL FLOR
Page 290 and 291:
se permite deschiderea unui iarmaro
Page 292 and 293:
3) aşezarea posedă o conducere ap
Page 294 and 295:
was the location a fair or a villag
Page 296 and 297:
IMPACTUL RELAŢIILOR SOVIETO-ROMÂN
Page 298 and 299:
maţi despre atmosfera care a domin
Page 300 and 301:
educaţiei marxist-leniniste au fos
Page 302 and 303:
espective, atunci în politica „c
Page 304 and 305:
ANUL 1812 ÎN DISCURSUL PUBLIC AL M
Page 306 and 307:
vorbea despre faptul că în 1812 M
Page 308 and 309:
Naţionale, din 16 decembrie 1990,
Page 310 and 311:
separatiste de la Comrat şi Tirasp
Page 312 and 313:
ANUL 1812 ŞI PIERDEREA BASARABIEI:
Page 314 and 315:
· anexarea Basarabiei a fost, în
Page 316 and 317:
anumitor imagini ale trecutului col
Page 318 and 319:
în versuri, scrise în diverse tim
Page 320 and 321:
APARIŢIA CHESTIUNII BASARABIEI ÎN
Page 322 and 323:
parte știa foarte bine că dacă a
Page 324 and 325:
a silit pe turci de a nu se folosi
Page 326 and 327:
Convenția de la Erfurt era caducă
Page 328 and 329:
supus spre vot Congresului, se con
Page 330 and 331:
the dividing of areas of influence
Page 332 and 333:
ANUL 1812 ÎN MANUALELE ȘCOLARE DI
Page 334 and 335:
Prut și Nistru, căreia i-au dat n
Page 336 and 337:
2008 40 . Aceste schimbări au cons
Page 338 and 339:
În acest manual, informațiile des
Page 340 and 341:
DOUĂ SUTE DE ANI DE OCUPAŢIE RUSE
Page 342 and 343:
sprijinul aliaţilor şi al guvernu
Page 344 and 345:
În cadrul politicii lingvistice, a
Page 346 and 347:
în acest demers este faptul că ac
Page 348 and 349:
RECENZIE Ion Agrigoroaiei, Basarabi
Page 350 and 351:
Ucraineană. Este cuprins astfel ca
Page 352 and 353:
14.00-15.30 Sesiunea 2: Anul 1812
show all

aici - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?