aici - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

să aducă o schimbare majoră – de fapt o fractură
– în modul în care erau interpretate evenimentele
din 1812. De altfel, în anii comunismului istoria a
fost aservită ideologiei oficiale, iar manualele școlare
reprezentau, mai mult decât oricând, o oglindă fidelă
a modului în care era interpretat trecutul de către
comuniștii români. Un exemplu în acest sens îl reprezintă
manualul coordonat de Mihai Roller, care, în
ediția din 1952, prezenta o cu totul altă imagine a
„momentului 1812”. Caracterul Rusiei/Uniunii
Sovietice de „eliberatoare” a popoarelor era subliniat
cu mare atenție. Astfel, „rușii, amenințați acum de
Napoleon care le declarase război, încheie cu turcii,
pacea de la București (1812), liberând Basarabia de
sub jugul turcesc” 31 . Conform celor scrise în manual,
acțiunea Rusiei imperiale a fost un act benefic, Basarabia
fiind astfel „smulsă din sistemul Imperiului
Otoman și eliberată de sub barbarul jug turcesc.
Sub influența statului rus mai desvoltat a fost grăbit
procesul de descompunere a feudalismului precum și
procesul de desvoltare a sistemului capitalist, ceeace în
mod obiectiv a însemnat, cu tot caracterul înapoiat al
politicii țariste, un act înaintat” 32 . Prin urmate, integrarea
Basarabiei în cadrul Imperiului Rus a reprezentat
o „șansă” pentru locuitorii din Basarabia, așa
cum, după al Doilea Război Mondial, „eliberarea”
României de către Armata Roșie și instaurarea comunismului
constituiau un moment decisiv pentru
dezvoltarea României postbelice. În manual se mai
arată și faptul că în timpul războiului ruso-turc, alături
de armata rusă au luptat și „voluntari români”, dintre
care era nominalizat Tudor Vladimirescu 33 .
Distanțarea Bucureștiului de Moscova și adoptarea
liniei național-comuniste de către Ceaușescu au avut
un impact și asupra modului în care era prezentat/
reprezentat trecutul național în manualele de istorie.
Astfel, principalele modificări referitoare la anul
1812, ce apar în manualele de istorie, se referă la explicarea
termenului de Basarabia sub formula „parte a
Moldovei între Prut și Nistru” 34 , precum și la faptul
că Rusia a „încorporat” Basarabia. În rest, sunt oferite
31
Istoria R.P.R. Manual pentru învățământul mediu, sub
redacția acad. Mihai Roller, Editura de Stat Didactică și Pedagogică,
1952, p. 256. Pasajele referitoare la contextul anexării
Basarabiei de către Rusia sunt puse sub titlul: Războiul rusoturc
dintre 1806-1812.
32
Ibidem.
33
Ibidem.
34
Vezi Hadrian Daicoviciu, Pompiliu Teodor, Ioan Cîmpeanu,
Istoria antică și medie a României. Manual pentru clasa a
VIII-a, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1980, p.
203; Istoria României. Manual pentru clasa a XII-a, Acad.
Ștefan Pascu, redactor responsabil și coordonator, București,
Editura Didactică și Pedagogică, f.a., p. 152.
detalii sărace despre contextul internațional, subliniindu-se
însă faptul că: „În luptele lor, rușii sunt
sprijiniți iar de voluntari români, mai ales de panduri
olteni” 35 .
Analiza modului de prezentare a „momentului
1812” în manualele şcolare realizate după 1989 poate
fi făcută în contextul evoluţiei învăţământului istoric
din România după căderea regimului comunist. Societatea
românească nu a dezbătut în profunzime, nici
până astăzi, rolul şcolii în viaţa şi în formarea unei
persoane, chiar dacă diversele crize ale sistemului de
educaţie au adus în atenţia publică una sau alta dintre
problemele învăţământului 36 .
Cadrul legislativ general al evoluţiei educaţiei naţionale
după 1989 a fost stabilit prin Legea învăţământului
din 1995 37 . Programele şcolare şi manualele au
fost modificate şi schimbate de mai multe ori. În anul
1991, pe baza programei şcolare de tranziţie, au fost
elaborate primele manuale unice de după căderea regimului
communist. Istoria românilor era predată în
clasa a IV-a, în învăţământul primar, în clasa a VII-a
şi VIII-a, la gimnaziu şi în clasele a XI-a şi a XII-a, la
liceu 38 .
Alte modificări importante în învăţământul istoric,
care au dus la înlocuirea programelor şi manualelor
şcolare s-au produs la sfârşitul anilor 1990 39 şi în anul
35
Ibidem.
36
„Toate problemele determinante pentru destinul nostru
colectiv au fost ocolite, după căderea regimului comunist, de
o dezbatere publică. Nu avem încă exerciţiul acestor dezbateri
publice, greu de conceput într-o societate în care simţul
civic, sentimentul responsabilității şi spiritul critic se afla
într-un stadiu încă foarte precar de articulare” (Interviu cu
Alexandru-Florin Platon în „Revista 22”, din 05.07 2005, pe
tema Manualele optionale de istorie).
37
Conţinutul învăţământului şi în cazul disciplinelor de istorie
este elaborat pe baza Legii învăţământului, prin care se stabilesc
obiectivele, conținutul instruirii, structura sistemului
şcolar, infrastructura reţelei unităţilor de învăţământ, metodologia
didactică, sistemul relaţiilor educaţionale etc. De
curând s-a elaborat şi pus în aplicare (însă nu în totalitate)
o nouă lege a educaţiei naţionale, Legea nr. 1/2011. O parte
din prevederile acesteia au intrat în vigoare, iar altele se vor
pune în aplicare gradual.
38
Informaţii despre evenimentele din 1812, pentru ciclul liceal,
se regăsesc în Mihai Manea, Adrian Pascu, Bogdan Teodorescu,
Istoria Românilor, din cele mai vechi timpuri până la
Revoluţia de la 1821. Manual pentru clasa a XI-a, București,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1997. Acesta a fost elaborat
în anul 1991, pe baza programei şcolare de tranziţie. Manualul
a fost revizuit în anii 1993 şi 1995.
39
Anul 1999 a produs o adevărată revoluţie în învăţământul
liceal românesc, prin renunțarea la manualele unice. Astfel,
elevii aveau la dispoziţie mai multe manuale pentru aceeaşi
materie. Liceenii învăţau acum istoria românilor doar în clasa
a XII-a, spre deosebire de perioada anterioară, când li se preda
începând cu clasa a XI-a (Cum a evoluat istoria în manuale:
1948 – România a ocupat Basarabia. 2010 – Unirea din 1918,
în formă cronologică, în „Adevărul”, 14 septembrie 2010).
– 334 –