aici - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

ai acestei organizaţii. Devine susţinător al şovinilor
ruşi din ţinut, a participat activ la campania pentru
alegerile în Dumă, asigurând, în mare măsură, succesul
forţelor reacţionare. Activitatea sa pe tărâmul politic
a dăunat enorm bisericii basarabene, dezbinând clerul,
poporul şi etniile din Basarabia 44 . Măsurile represive şi
de rusificare întreprinse de Serafim au înstrăinat enoriaşii
de sfânta biserică, provocând o puternică mişcare
cu caracter schismatic, numită mişcarea inochentistă 45 .
S. Ciceagov a recurs la măsuri drastice pentru combaterea
acesteia (inclusiv de ordin poliţienesc).
S-a văzut nevoit însă să facă şi concesii: a admis
oficierea serviciului divin în biserici în limba română,
prigonită anterior de el atât de crunt; a mai dispus tipărirea
predicilor şi cărţilor de rugăciuni în limba română
cu grafie slavonă şi a publicaţiei periodice „Glasul
Basarabiei” 46 . În baza cererii arhiepiscopului Serafim,
ţarul emite un ucaz care recomanda bisericilor ale căror
parohii erau afectate de „mişcarea de la Balta” eforturi
suplimentare pentru combaterea acesteia 47 .
Cu toate eforturile depuse, politicile de deznaţionalizare
şi rusificare ale bisericii ortodoxe din Basarabia
n-au dat efectul scontat. Biserica din ţinut a
reuşit să-şi conserve, în mare măsură, caracterul său
românesc.
44
P. Cazacu, op. cit., p. 183.
45
O. Ghibu apreciază această mişcare drept „o revoluţie fără
precedent în istoria întregului popor românesc – o revoluţie
religioasă” (O. Ghibu, op. cit., p. LXXVII).
46
A. Boldur, „Basarabia românească”, în A. Boldur, Istoria
Basarabiei, Bucureşti, 1992, p. 183.
47
ANRM, F. 208, inv. 3, d. 4547, f. 12.
– 235 –