aici - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

sunt mai mult negative, împrumutat tot de la ruşi şi pe
care România îl avea cu prisosinţă ‒ idealismul omului
„care e întotdeauna nemulţumit de orice, care merge
neţesălat şi cu injuria pe buze, care scormoneşte fără
ca scormonitura să fie o brazdă şi aruncă înlăuntru
o otravă care ar fi în stare să ucidă orice sămânţă;
sumbrul idealism de complot şi de conspiraţie care,
negăsind sensul pozitiv al vieţii, răspândeşte pretutindeni
sepulcrala ştiinţă a negaţiei şi neputând muri cu
un zâmbet, trăieşte cu un blestem” 69 .
În concluzie, analizând situaţia generală a Basarabiei
în perioada dominaţiei ţariste, putem conchide
că acest ţinut a avut o soartă foarte dificilă şi tragică.
Prin anexarea de la 1812 şi prin promovarea unei
politici aspre de colonizare a Basarabiei cu elemente
etnice străine, care urmăreau intensificarea procesului
de deznaţionalizare şi de rusificare a populaţiei
autohtone româneşti, dar şi prin promovarea diferitor
înlesniri pentru coloniştii străini, autorităţile ţariste
au reuşit să-şi consolideze dominaţia în această parte
geopolitică a Balcanilor.
Aceste vicisitudini au scos în evidenţă unele trăsături
de mentalitate mai puţin agreabile ale basarabenilor,
apreciate fiind din punctul de vedere al interesului
naţional, al relaţiei cu celălalt ‒ trăsături care pot
fi explicate din punct de vedere uman şi istoric, care
s-au accentuat şi au declanşat uneori o anumită apatie,
alteori chiar dispreţ pentru apartenenţa la comunitatea
politică şi culturală românească. Totuşi, cum
constata Charles Tissot, consulul Franţei la Iaşi în
1866, mentalitatea basarabenilor s-a schimbat: aceştia
„nu se mai mulţumesc să nu devină slavi, ca până
atunci, ci tind energic să redevină români” 70 .
RESUME
Annexion de la Bessarabie: MENTALITE ET IDENTITÉ NATIONALE
dans la Bessarabie tsariste
L’étude met en évidence le contexte socio-politique,
culturel et national de la Bessarabie après
l’annexion de cette région roumaine par l’Empire
russe en 1812. Les conséquences de la politique de
colonisation, de russification et de dénationalisation
des Roumains bessarabiens, suivie par les autorités
tsaristes ont été très dures ; on les retrouve dans tous
les domaines de la vie sociale de cette région, mais
surtout dans le discours identitaire et dans la mentalité
de la population autochtone.
Avant l’annexion la grande majorité de la population
de la Bessarabie était d’origine roumaine, mais
les mesures entreprises par les autorités russes ont
déterminé de grands changements démographiques,
surtout dans la structure ethnique des villes, dominées
par les Russes. Par contre, l’esprit de l’identité nationale
reste presque inchangé dans le milieu rural. Les
témoins et les sources officielles de l’époque prouvent
que la Bessarabie a réussi à conserver son spécifique
national. On le voit dans la lutte pour la liberté nationale,
pour les idéaux et les aspirations nationales,
culminant avec l’Acte de 27 mars 1918 ‒ l’Union de la
Bessarabie avec la Roumanie.
La mentalité des Bessarabiens présente une sorte
de régionalisme, qui porte l’empreinte des éléments
slaves mais, en même temps, conserve l’esprit de
l’identité roumaine.
69
N. Iorga, Neamul românesc în Basarabia, Bucureşti, 1997,
pp. 170-171.
70
Şt. Purici, Istoria Basarabiei, Bucureşti, 2011, p. 44.
– 187 –