aici - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

evoluția medicinii și de aplicarea progreselor acesteia
în spațiul unde activa” 26 . Concomitent, a încercat să
transforme Marea Școală a Neamului într-o instituție
de nivel universitar și să creeze acolo o Facultate de
Medicină 27 . Încercarea era posibilă numai cu aprobarea
autorităților otomane, aprobare dificilă şi întru
totul necesară, dat fiind că la Facultatea de Medicină
urma să se studieze anatomia și să se execute autopsii,
care nu erau conforme cu religia musulmană. Demararea
acestui proiect a fost posibilă grație firmanului
lui Selim al III-lea, prin care Dimitrie era numit „efor
pe viață și epistat al spitalelor”. Până la urmă, proiectul
a eșuat, iar Facultatea s-a înființat mult mai târziu,
în 1832, cu ajutorul unor medici francezi. El însuşi a
renunțat la acest proiect din cauza reacțiilor ostile la
adresa sa și a politicii sale în domeniul medical 28 .
Τοt în domeniul medicinii Dimitrie a ajutat mult
la intensificarea unui sistem de vaccinare în capitala
Imperiului, demarat în 1801, grație eforturilor
medicului ambasadei britanice Scott. L-au ajutat
în această privință și italianul Pezzoni, dar și (prin
corespondență) medicul vienez Ludovico Karen. În
plus, a mai susţinut încercarea unui alt profesor de medicină,
italianul Eusebio Valli, de a prepara un vaccin
împotriva holerei în 1803 29 .
În afară de Marea Școală a Neamului, Dimitrie
Moruzi a ajutat școlile și societățile din diverse regiuni
ale Imperiului Otoman. Iată doar câteva exemple: - a
susţinut efectiv școlile din Chios și Kydonies (Aivali);
- grație lui, intelectuali ca Athanasios Christopoulos,
Anthimos Gazis, Grigorios Kostandas și alții au lansat
ideea înființării unei universități în Zagora (Pilio);
- a sprijinit încercarea lui Grigorios Kostandas de
a înființa, împreună cu Daniill Filipidis și Anthimos
Gazis, o academie în provincia Magnisia, unde urmau
să studieze tineri din toată Grecia. Încercarea a eșuat
din cauza divergențelor dintre cei trei; - l-a convins pe
sultan să-i dea poruncă pentru înființarea unei Acade-
26
A. Σταυρόπουλος, Ο Δημήτριος Μουρούζης και η προσπάθειά
του γιά ίδρυση Ιατρικής σχολής στη Κωνσταντινούπολη στις αρχές
του 19 ου ααιώνα, în volumul Πόλη και Παιδεία, Atena 1997, p.
106. Despre prima încercare de întemeiere a unei Facultăți
de Medicină în Imperiul Otoman vezi: Κωνσταντίνος
Τρομπούκης, Η Ιατρική στη Κωνσταντινούπολη, 1856-1823,
Αtena, 2000, capitolul ΙΙ (Facultatea Imperială de Medicină
și profesorii ei greci).
27
Vezi și Γεράσιμος Πεντόγαλος, Σχολεία ιατρικής παιδείας στην
Ελλάδα, Salonic, 1991, p. 14.
28
Pe adversarii lui îi deranja mai ales sprijinul neprecupețit
pe care l-a acordat medicului italian Pezzoni. Amănunte în
cartea lui Σταυρόπουλος, Τα νοσοκομεία..., vezi: pp. 315-329.
29
Amănunte în articolul sus-menționat al lui Αριστοτέλης
Σταυρόπουλος, pp. 107 și urm.
mii de Medicină în Constantinopol (deşi această încercare
a eșuat); - sub egida lui și a fratelui său Panaiotis
s-a restaurat biserica Sfânta Fotini din Smirna în 1804;
- l-a mai convins pe sultan să dea poruncă pentru restaurarea
bisericii cu hramul Intrării în Pera (Constantinopol);
- a făcut demersuri pentru refacerea bisericii
Învierii din Ierusalim, care fusese distrusă de invazia
armenilor 30 .
Adept al ideilor progresiste, a transmis dușmanilor
săi următoarele cuvinte: „Νu-i deranjați pe filozofi,
căci vă va părea rău” 31 .
În domeniul educației menționăm efortul lui de
a ajuta la alcătuirea unui mare Dicționar al limbii
grecești, cu concursul unor renumiți intelectuali ai vremii,
precum: Scarlat Ghica, Vlastos, Neofit Vamvas,
Spiridon Valetas și alții. Primul volum a apărut deja
după moartea lui, în 1819 32 .
În ceea ce privește rolul lui în politica sanitară a
Constantinopolului, reamintim că, deja din 1793, sultanul
Selim al III-lea l-a numit epitrop pentru buna
funcționare a spitalelor. Același sultan, zece ani mai târziu,
îl anunța pe patriarh despre numirea lui Dimitrie
ca epitrop al spitalelor și al facultăților. Până la urmă,
ultimul l-a convins pe Selim al III-lea să dea un decret
prin care era numit director și supraveghetor al spitalelor,
responsabil de reorganizarea lor, de asemenea și de
înființarea școlilor sanitare 33 . Prin același decret Dimitrie
căpătase dreptul de a lua contact direct cu Selim al
III-lea pentru orice problemă ce se referea la greci.
În încercarea de a aplica o politică nouă în domeniul
sanitar, a acordat o mare importanță bunei
funcționări a spitalului din Galata, singurul spital de
medicină generală. Interesul său deosebit pentru acest
spital rezultă și din faptul că, deși în 1807 nu mai era
efor, a donat suma de 1 500 de groși, iar împreună cu
alți membri ai familiei sale a acordat 16 690 de groși
din suma totală de 25 690 de groși ce s-a adunat pentru
refacerea spitalului din Galata, care arsese în 1806.
Era firesc ca multiplele sale activități în favoarea
30
Bibliografie și amănunte în cartea: Μαρινεσκου Φλοριν, Η
Τραπεζουντιακή οικογένεια Μουρούζη. Γενεαλογική μελέτη. –
Θεσσαλονικη: Εκδοτικός Οίκος Κυριακιδης, 2011.
31
Κ. Θ. Δημαράς, Νεοελληνικός Διαφωτισμός, Αtena, 1977.
32
Despre această lucrare, apreciată drept „vocabulaire
universel”, vezi comentarii în cartea contelui Marcellus,
Episodes littéraires en Orient, vol. I, Paris 1851, mai ales pp.
324-347. Despre prenumeranții volumului vezi: Filippos
Iliou, Ιστορίες του ελληνικού βιβλίου (sub îngrijirea lui Anna
Mathaiou – Stratis Burnazos-Popi Polemi), Iraklion, 2005,
pp. 209-211.
33
Vezi: Α. Σταυρόπουλος, p. 149, Τάσος Γριτσόπουλος, Η
Πατριαρχική Μεγάλη του Γένους Σχολή, vol. ΙΙ, Atena 1971,
pp. 72, 76, 441-443.
– 57 –