aici - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

în baza certificatelor comerciale prin porturile Galaţi,
Ismail, Chilia şi Akkerman, cu acordul comandanţilor
acestori cetăţi, dar şi prin Reni, cu acordul comandantului
portului Ismail. Negustorii urmau să achite
o taxă vamală care, pentru Principate, era încasată în
baza „obiceiului moldovenesc” – aşa-numita „vamă”,
ce constituia 3% ad valorem 21 . Exportul peste hotare
al mărfurilor basarabene depindea de administraţia
imperială, care urmărea toatea circumstanţele de ordin
intern şi extern, obiectiv şi subiectiv. Deşi Basarabia
reprezenta un punct de tranzit de mărfuri, imediat după
anexare administraţia imperială a început să întreprindă
măsuri concrete pentu a include teritoriul în sistemul
economic şi politic al Imperiului Rus. În circulaţia de
mărfuri din Basarabia pot fi trasate câteva direcţii:
· mărfuri produse în Basarabia sau aduse din
Rusia pentru a fi exportate în Austria;
· mărfuri produse în Basarabia exportate spre
România;
· mărfuri importate pentru Basarabia din Rusia
sau Austria;
· marfa din Europa spre Rusia via Basarabia 22 .
Printre mărfurile principale exportate din Basarabia
şi guberniile ruse în Principatele Române
erau: cai, vite, peşte sărat, frânghii, lână; ca marfă de
tranzit: mărfuri din aramă şi fier, cauciuc, bumbac etc.
Mărfurile din Principate exportate spre Basarabia:
lemn de construcţii, sare, nuci, pietre de moară, vin,
miere, îmbrăcăminte etc. 23 . Totuşi, în administrarea
Basarabiei ca teritoriu tranzitar în comerţul Imperiului
Rus cu Principatul Moldova, administraţia
imperială a trecut la instituirea unui cordon sanitarovamal
pentru protecţia sanitară şi controlul exportului
de mărfuri autohtone şi mărfuri din guberniile
interne ruse prin punctele vamale terestre şi portuare.
În 1813 este instituit cordonul sanitaro-vamal
pe Prut şi Dunăre. La 6 martie 1813, căpitanul S.A.
Popandopolo, în scrisoarea adresată guvernatorului
civil şi militar I.M. Harting, propune să fie instituite
trei comitete carantinale: în Ismail, Chilia şi Vâlcov.
Mai târziu, la 17 mai 1813, A.B. Kurakin aprobă
instituirea carantinei la Reni, iar la 20 iunie ‒ transferarea
carantinei de la Reni la Ismail, în legătură cu
declararea oraşului Ismail oraş-port 24 . La 29 martie
21
ANRM, F. 2, inv. 1, d. 15, f. 4 verso.
22
Z. Arbore, Basarabia în sec. al XIX-lea. Chişinău, 2001,
p. 437.
23
Ibidem, p. 437.
24
V. Tomuleţ, Politica comercial-vamală a ţarismului în
Basarabia (1812-1830). Documente inedite din arhivele
Rusiei, Ucrainei şi Republicii Moldova. Chişinău, 2002,
pp. 54-57.
1815, Consiliul de Stat stabileşte modalitatea de
funcţionare a carantinelor, vămilor şi posturilor
vamale amplasate la Prut, Dunăre şi Nistru. Importul
mărfurilor era admis doar prin carantină şi vamă,
unde erau supuse unui control sanitar riguros şi
taxelor vamale. Pentru a preîntâmpina pătrunderea
ciumei din Principate, administraţia imperială a
întărit paza cordonului sanitaro-vamal şi a instituit la
Prut şi Dunăre o linie de carantină proizorie. Până la
1817, când este instituit cel de-al doilea cordon sanitaro-vamal,
existau următoarele puncte carantinale:
Carantina din Ismail (pe lângă portul din Ismail,
exista de la început un comitet carantinal, compus
din funcţionari militari sau aduşi aici din oraşul Reni
la 26 iulie 1813; adevărata instituţie carantinală, din
ordinul cneazului A. Kurakin, a fost instituita la 26
octombrie 1813 împreună cu oficiul carantinal. Regulamentul
şi statutul carantinei au fost elaborate în baza
instrucţiunilor cneazului A. Kurakin pentru carantinele
temporare în timpul ciumei din regiunea Novorossia.
În cadrul portului Ismail este creat un Comitet,
sub conducerea comendantului din acest oraş, pentru
exportul peste hotare a mărfurilor basarabene, iar
la 1815 este constituit un comitet similar pentru a
preveni ciuma 25 ); Carantina din Sculeni, instituită la
26 februarie 1813, iar oficiul carantinal a fost deschis
la 26 iulie 1814. Termenul de carantină pentru pasageri
era de 16 zile, iar mărfurile şi alte obiecte erau
curăţite timp de 24 de ore după sistemul inventat de
G. de Morveau, chimist francez; Carantina temporară
Bazarciuc, deschisă concomitent cu cea din Sculeni, la
4 verste de Vilcov 26 .
Cordonul sanitar, instituit cu scopul de a preveni
pătrunderea ciumei, era constituit din trei regimente
armate de cazaci. Cordonul era poziţionat pe linia de la
oraşul Akkerman pe linia Mării Negre până la Chilia,
iar de la ea ‒ pe linia Dunării până la Reni şi mai sus
spre Prut până la Noua Suliţă, de unde începe „hotarul
uscat” ce desparte Basarabia de Bucovina şi duce spre
Nistru. Straja la hotare se schimba săptămânal, iar
fiecare pichet era situat la câte 200 de paşi unul de altul,
fiind păzit de trei straje 27 . Către anul 1817, la hotarul
de vest al Imperiului Rus a fost instituit al doilea
cordon sanitaro-vamal, ce includea oficiile vamale
Noua Suliţă, Sculeni, Reni şi posturile vamale Lipcani,
25
П.П. Свиньин, Описание Бессарабской oбласти.
Записки Одесского Общества истории и древностей.
Т. VI, Одесса 1876. In: Stratum Plus 6, 2001-2002, pp.
368-369.
26
Ibidem, p. 370.
27
Ibidem, p. 370.
– 247 –