aici - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

editorială (1812-1821) a Societăţii Biblice Ruse au
fost tipărite cărţi ale Sf. Scripturi în peste 26 de limbi.
Sau: 104 ediţii cu un tiraj de 507.600 exemplare 75 .
În adresa lui A. Golitzyn sosită la Chişinău la 21
iunie 1817 (nr. 271), se sublinia: „Comitetul Societăţii
Biblice Ruse, bucurându-se de succesul în întreprinderea
lui Varlaam în tipărirea Bibliei moldoveneşti,
a hotărât, pentru a scurta timpul pentru revizuirea şi
corectura textului care se va tipări aici, să Vă trimită
Prea Sfinţeniei Voastre părţile corectate…”. Şi tot
acolo se adaugă: „Numai după ce părţile corectate vor
fi văzute şi aprobate de Î.P.V., vor fi date la tipar” 76 .
Şi aici se iscă o firească întrebare: de ce principele A.
Golitzyn, odată ce a respins iniţiativa exarhului „de a
continua corectura şi tipărirea cărţilor la Tipografia
Exarhicească din Chişinău (adresa din 23 iunie 1816),
exact peste un an, la 21 iunie 1817, propune exarhului
Gavriil din nou „trimiterea foilor” pentru a fi văzute
şi corectate
Este important să reţinem motivaţia pe care o face
A. Golitzyn în adresa amintită: „Conform Statutului
de activitate a Societăţii Biblice, care nu poate edita
cărţile Sfintei Scripturi nici într-o oarecare altă limbă,
fără a fi aprobate de ierarhul bisericii respective, avem
nevoie de încuviinţarea Prea Sfinţeniei Voastre […]” 77 .
Or, preşedintele Comitetului avea obligaţia să respecte
acest principiu în editarea Cărţilor Sfinte (ediţii noi
ale Bibliei) de către Societatea Biblică Rusă. Cum vor
evolua lucrurile până la urmă A fost oare respectat
întocmai acest principiu A apărut Sfânta Scriptură
cu „binecuvântrea” ierarhului Bisericii din Basarabia
Bineînţeles, mitropolitul Gavriil Bănulescu-
Bodoni va continua corectura asupra textului biblic –
primele două cărţi din Vechiul Testament – „Facerea”
şi „Exodul”. La 17 octombrie 1817, Gavriil Bănulescu-Bodoni
expedia o adresă pe numele preşedintelui
Comitetului Biblic:
În partea întâia ar fi o nepotrivire foarte mică cu
textul grecesc şi cel slavonesc şi de aceea speram că în
celelalte cărţi nu vor fi mari piedici, dar, mai presus
de aşteptările mele, în cartea a doua am întâlnit
atâtea obstacole, care mă fac să mă adresez Excelenţei
Voastre cu lămuriri amănunţite. Citind Ishodul [...],
75
În 1821, Societatea Biblică Rusă a mai pregătit pentru
editare cărţi ale Sfintei Scripturi în alte opt limbi, 111.000
ex. La cules erau date încă şase ediţii (în cinci limbi) cu un
tiraj de 30.000 ex. Astfel încât numărul total al volumelor
editate ajunge la 129 de ediţii în 29 de limbi, cu un tiraj de
675.600 ex. Dintre ediţiile editate în limbile altor popoare
din imperiu este arătată şi cea „în limbă moldovenească”.
76
A. Балцатеску, Бессарабское oтделение..., c. 215.
77
Ibidem, p. 215.
am văzut că traducerea moldovenească în multe locuri
de fel nu se potriveşte: nici cu cea grecească, nici cu cea
slavonească […], în comparaţie cu cea grecească şi cea
slavonească sau se omit stihuri întregi, sau este tradus
cu totul altceva […] 78 .
Mitropolitul mai arată că asemenea greşeli se găsesc
şi în alte cărţi ale Vechiului Testament. Acestea fiind
spuse, mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni amintea
că „arhimandritul Varlaam nu putea să nu observe
aceste nepotriviri”. Despre acestea i-a comunicat ceva
mai înainte că „traducerea valahă este mai aproape de
cea latinească şi franţuzească, decât de cea grecească şi
slavonească”, fapt de care mitropolitul nu se îndoia,
„întrucât această Biblie este tipărită în Transilvania de
uniaţi”. Iată de ce, explica mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni
„într-un lucru atât de important” nu se
va încumeta să-şi dea aprobarea, „pentru că poporul
nu numai că nu va primi binevoitor această Biblie, dar
se va revolta asupra lui, odată ce a «binecuvântat» o
asemenea Biblie nepravoslavnică” 79 .
Ce propune mitropolitul Gavriil Bănulescu-
Bodoni:
Mai întâi, cred că Biblia moldovenească, adică
Vechiul Testament, ar trebui să fie corectat după traducerea
slavonească editată de Sfăntul Sinod al Rusiei, şi
întru totul să fie acordată cu aceasta, deoarece ediţia
slavonească, pe parcursul mai multor ani, a fost revăzută
şi comparată cu mai multe variante a celor şaptezeci
de bătrâni […] 80 .
Iar pentru a asigura o ediţie îngrijită a Vechiului
Testament, precum şi pentru continuarea cu succes
a tiparului, mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni
îl roagă pe preşedintele Societăţii să-l trimită pe
egumenul Varlaam la Chişinău, ca „împreună să facă
corectura asupra textului”, şi numai după o asemenea
întreprindere cărţile corectate vor fi trimise, prin
egumenul Varlaam, la Sankt Petersburg, „unde vor
fi culese pentru editare” 81 . În speranţa că iniţiativele
întreprinse în vederea tiparului vor fi susţinute de
cei din Petersburg, mitropolitul Gavriil Bănulescu-
Bodoni a reţinut părţile corectate din cuprinsul
textului biblic (insistenţa şi consecvenţa exarhului
sunt cunoscute, moment, de altfel, sesizat şi în aprecierile
istoricilor ruşi) 82 .
Principele A. Golitzyn pare a fi foarte iritat de
insistenţele exarhului, încât va stărui să-i dea chiar
78
A. Балцатеску, Бессарабское oтделение..., c. 216.
79
Ibidem.
80
Ibidem, p. 218.
81
А. Стадницкий, Гавриил Банулеско-Бодони…, c. 361.
82
A. Балцатеску, Бессарабское oтделение..., c. 219.
– 211 –