aici - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Basarabia nu era denumirea întregului teritoriu
dintre Prut şi Nistru. Denumirea de Basarabia se
referea iniţial la sudul Moldovei, dintre Prut şi Nistru.
După 1812 autorităţile ţariste au extins denumirea de
„Basarabia” la întregul teritoriu dintre Prut şi Nistru,
pe care [îl] anexase Rusia pentru a face să intre în
conştiinţa publică, dar mai ales a cancelariilor europene,
faptul că această regiune este distinctă şi teritorial
mai restrânsă decât estul Moldovei, iar locuitorii ei
un popor diferit de români 37 .
În raportul CC al PCM privind conferinţa se
menţiona că „mulţi participanţi au vorbit despre
momente care nu aveau nimic comun cu tema conferinţei.
P. Parasca, lector la USM, a evidenţiat istoria
Moldovei de la 1484 până la 1812”, iar „Ion Raţiu
(membru al Parlamentului României) a vorbit despre
anul 1412 şi apoi despre anul 1812” 38 .
Solicitările liderilor FPM au fost susţinute şi din
exterior. Astfel, în Rezoluţia Senatului Statelor Unite
(proiect depus la 28 iunie 1991) se face apel la un şir
de evenimente istorice care au marcat soarta Principatului
Moldovei:
Pentru a exprima ideea că Senatul Statelor Unite
trebuie să sprijine dreptul la autodeterminare al poporului
din Republica Moldova şi Nordul Bucovinei,
întrucât Principatul român al Moldovei a apărut ca stat
independent în secolul al XIV-lea, întrucât Moldova
a fost invadată de armata rusă în 1806 şi anexată de
Imperiul Rus în 1812 ca urmare a tratatului ruso-turc
de la Bucureşti [...]. Washington DC, 28 iunie 1991 39 .
Treptat, şi liderii politici de la Chişinău au făcut
apel la datele istorice în discursurile lor din ţară şi din
străinătate. Mircea Snegur, preşedintele Republicii
Moldova, în alocuţiunea sa de la Forumul Internaţional
„URSS – iunie 1991. Realităţi şi perspective”,
Crans-Montana, 23 iunie 1991, a declarat: „Este
tragică şi soarta poporului meu. Aş vrea să prezint doar
câteva momente istorice: anul 1812 – după semnarea
Tratatului de pace de la Bucureşti, Rusia a anexat
pământurile strămoşilor noştri, cunoscute ulterior
sub denumirea de Basarabia...” 40 .
Preşedintele Republicii Mircea Snegur revine
asupra „Anului 1812” în discursul său prilejuit de
37
Sandulachi 2011, 261.
38
Caşu/Şarov 2011, 568-569, Doc. Nr. 220 „Despre unele
rezultate ale Conferinţei Internaţionale Pactul Molotov-
Ribbentrop şi consecinţele lui pentru Basarabia”, 30 iulie
1991.
39
Partidul Popular Creştin Democrat, Documente şi materiale,
vol. 1 (1988-1994), Chişinău, 2008, p. 93, p. 290.
40
Sandulachi 2011, p. 270, publicată şi în „Sfatul Ţării”, 26
iunie 1991.
dezbaterile parlamentare pe marginea Declaraţiei de
independenţă a Republicii Moldova:
Anul 1812, care a adus dezmembrarea Statului
Moldovenesc, poate fi calificat drept începutul unei
mari tragedii pentru poporul nostru. Moldova de pe
malul stâng al Prutului devine o gubernie a Imperiului
Rus, lucru ce a avut consecinţe fatale pentru ea. Au
început procese distrugătoare pentru spiritualitatea
poporului. Mai bine de o sută de ani de asimilare
forţată au dus poporul în pragul dispariţiei... 41 .
Începând cu anul 1991, „Anul 1812” se regăseşte
într-un şir de acte oficiale. Moţiunea Marii Adunări
Naţionale de la Chişinău din 27 august 1991 adresată
Parlamentului Republicii face apel la trecutul tragic,
specificând următoarele:
Mereu hărţuiţi de poftele meschine ale unor vecini
puternici, gata de a sfâşia fruntariile atât de încercatei
noastre patrii, precum au făcut-o în 1775 şi 1812,
semănând moarte şi durere în mijlocul unui popor
paşnic, noi am ridicat făclia luptei pentru libertate,
făclia demnităţii neamului nostru, scuturând în anul
de graţie 1918 stăpânirile vremelnice care au îndepărtat
pe fiii aceleiaşi mame de la sânul ei iubitor,
despărţind frate de frate şi copiii de părinţi. […] 27
august 1991 42 .
„Anul 1812”, de rând cu alte date importante din
istoria ţinutului dintre Prut şi Nistru, se regăseşte şi
în Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova:
Considerând actele de dezmembrare a teritoriului
naţional de la 1775 şi 1812 ca fiind în contradicţie cu
dreptul istoric şi de neam şi cu statutul juridic al Ţării
Moldovei, acte infirmate de întreaga evoluţie a istoriei
şi de voinţa liber exprimată a populaţiei Basarabiei şi
Bucovinei... 43 .
Din cele relatate mai sus se poate observa clar că
„Anul 1812”, de rând cu anii 1917/1918 şi 1940, a
fost frecvent prezent în discursul public în perioada
mişcării de emancipare naţională din Republica
Moldova. Atât liderii mişcării, cât şi publicul larg
au făcut apel la evenimentele istorice care au marcat
soarta Principatului Moldovei şi a teritoriilor sale
anexate de Imperiul Rus în urma războiului rusoturc
din 1806-1812. Dacă partida naţională a optat
pentru recunoaşterea faptului că ţinutul dintre Prut
şi Nistru (Regiunea şi, ulterior, Gubernia Basarabia)
a fost anexat la 1812 şi supus deznaţionalizării, atunci
reprezentanţii partidului comunist, ai mişcărilor
41
Ibidem, 446. Stenograma şedinţei Parlamentului Republicii
Moldova în ziua de 27 august 1991.
42
Ibidem, 439.
43
Ibidem, 463.
– 308 –