ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

operei, în Septuaginta. Celelalte cărţi ale Macabeilor au fost scrise de la bunînceput în limba greacă. Din greacă, ele au fost traduse încă timpuriu în latină,siriacă, armeană, alături de celelate cărţi ale LXX. Cu privire la data compunerii, ease situează undeva în jurul anului 100 î.H. pentru 1 şi 2 Macabei, în sec 1 î.H.pentru 3 Macabei, respectiv între sec 1 î.H.şi sec1 d.H. pentru 4 Macabei. 4În ceea ce priveşte recepţia lor în Biserică, se presupune că cel puţin primeledouă au fost acceptate în canonul unor biserici locale în primul mileniu creştin 5 , 3Macabei a fost utilizată doar în unele dintre bisericile răsăritene, pe când 4 Mac nus-a bucurat de acelaşi statut, deşi apare în sinaxare greceşti ca lectură în ziuapomenirii celor 7 tineri macabei (1 august). 6 Părinţii Bisericii le-au folosit şi le-auapreciat mai ales pe primele două. 7 Situaţia canonică controversată a cărţilor 1-4Macabei în creştinism s-a reflectat oarecum în manuscrisele vechi ale Septuagintei.Astfel, există manuscrise care cuprind toate cele 4 cărţi, altele le cuprind doar peprimele 3, altele conţin doar 1 şi 2 Macabei sau 1 şi 4 Macabei, şi, în fine, în unelenu este cuprinsă nici una din aceste cărţi (Codex Vaticanus, sec. 4 d.H.). 8 Aceastăinconsecvenţă s-a concretizat mai târziu în modul diferit cum au fost şi cum suntprivite astăzi aceste cărţi în ortodoxie, catolicism şi protestantism.În Biserica Ortodoxă cărţile 1,2,3 Macabei sunt socotite necanonice, adicăneinspirate. 9 Biserica a adoptat aproape unanim direcţia trasată de Sf. Atanasie celMare: deşi nu sunt amintite în epistola festivă 39 (367 d.H.), cărţile 1-3 Macabei aufost asimilate celor numite de Sf. Atanasie „anaginoskomena”, adică „bune decitit” pentru zidirea sufletească a credincioşilor, edificatoare din punct de vedereconducător sau alterare a cuvântului sefer-carte; beth-casă; sar-conducător; banai-fii; El-Dumnezeu).Propunerile de traducere a titlului au fost: „cartea casei hasmoneilor”, „cartea răscoalei fiilor luiDumnezeu”, „cartea conducătorilor casei lui Dumnezeu” sau „cartea dinastiei războinicilor luiDumnezeu”. Vezi şi H. Engel, „Die Bücher der Makkabäer”, în E. Zenger ş.a. (ed.): Einleitung in dasAlte Testament, Stuttgart: Kohlhammer 3 1998, p. 276.4 Vezi şi nota 1.5 Canonul 36 Hippo (393 d.H.) şi can 24 Cartagina (397)6 Vezi Engel, p. 276.7 Oricum, statutul lor în primele 4 veacuri, aşa cum transpare din scrierile părinţilor şi scriitorilorbisericeşti este încă insuficient lămurit. A se vedea A.M. Ritter, „Zur Kanonbildung der AltenKirche”, în idem, Charisma und Caritas. Aufsätze zur Geschichte der Alten Kirche, Vandenhoeck &Ruprecht, Göttingen 1993, p. 265-280.8 ibidem.9 Cărţile 1-3 Macabei apar totuşi într-o veche listă canonică (Canoanele Ap., 85) alături de cărţile dincanonul iudaic. Între ele e enumerată şi Iudit, iar celor tineri li se recomandă lectura cărţii Iisus Sirah.8