13.07.2015 Views

ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

dacă s-au susţinut, au rămas tare înapoi cu cultura. Fiind religiunea creştinăîntemeietorul civilizaţiunii, conducătorii ei au fost bărbaţii Bisericii, care peatunci în mare majoritate, ca să nu zic exclusiv, erau înzestraţi cu ştiinţă şicultură. Influenţa lor asupra bărbaţilor care cârmuiau treburile statului, asupraprincipilor şi altor oameni renumiţi, era mare atât în urma cunoştinţelorprecumpănitoare, cât şi în urma farmecului religiunii.În urmarea acestora au conţesut interesele creştinismului sau ale religiunii cutoate instituţiunile statului; rădăcinile aceleia au concrescut cu toateinstituţiunile. Ca dovadă a acestora n-am să amintesc <strong>de</strong>cât aceea că până bine<strong>de</strong> curând, aproape fiecare stat şi-a avut religiunea <strong>de</strong> stat, ori cel puţin o atarereligiune pe care au apărat-o, menajat-o şi favorizat-o mai presus <strong>de</strong> celelalte.Această stare începe a înceta; dar încă în multe locuri n-a încetat, căci nu-i cuputinţă a nimici acest sistem într-o zi; rădăcinile lui sunt atât <strong>de</strong> adânci în terenulinstituţiunilor, încât a le smulge nu ar fi posibil fără a provoca convulsiuni; şidacă totuşi ne-am încerca a le scoate, ar încolţi şi s-ar <strong>de</strong>zvolta din nou, încă maidin abun<strong>de</strong>nţă.Părerea mea, principiul meu, este acela că dintre două sisteme ţin pe celamerican <strong>de</strong> mai bun, mai raţional.Baza acestui sistem constă în aceea că statul să nu se amestece <strong>de</strong> loc, sau numaicât mai puţin în afacerile cultelor, şi numai atunci şi numai într-atâta, întru câtexistenţa statului necesită ingerinţa. Dar dacă aceasta nu o pot ajunge <strong>de</strong>odată,ţin în continuu acest scop înaintea ochilor, aprob şi sprijinesc tot pasul ce duceîntr-acolo; dar nu aprob nici a astfel <strong>de</strong> măsură, care se abate <strong>de</strong> la aceasta. Va săzică: Biserică liberă în Stat liber” 40 .Devenit mitropolit primat, Miron Cristea şi-a schimbat opinia. Dată fiindpoziţia Bisericii Ortodoxe în Statul român, nu se cuvenea implementarea aici aprincipiului Biserică liberă în Stat liber:„Autonomia o reclamă nu numai un mers mai bun şi mai progresiv al afacerilorbisericeşti, ci însăşi existenţa Bisericii, căci oricine îşi poate închipui ce s-aralege <strong>de</strong> Biserică, când, în evoluţia socială şi politică a ţării, am ajunge la unGuvern nepăsător, indiferent sau chiar ostil faţă <strong>de</strong> Biserică? Am rămânea ca oluntre fără vâsle în mijlocul valurilor viforoase ale mării. Îi trebuie <strong>de</strong>ci Bisericiiautonomie ca să înveţe din bună vreme a umbla pe picioarele proprii şi a seconduce cu timpul absolut fără nici un sprijin din afară. Când va sosi şi la noi,prin forţa împrejurărilor nedorite <strong>de</strong> noi, vremea „Bisericii libere în Stat liber”,Biserica trebuie să aibă nu numai organizare proprie, ci şi fonduri proprii <strong>de</strong> sute<strong>de</strong> milioane şi venituri cu ramificaţiuni în toate satele şi cătunele, pe care nimenisă nu le poată uşor stârpi” 41 .40 Ilie Dinurseni (Miron Cristea), Dotaţiunea clerului. Aprecierea Proiectului <strong>de</strong> lege <strong>de</strong>spreîntregirea venitelor preoţeşti, Sibiu, 1898, p. 59-61.41 Miron Cristea, Principii fundamentale…, p. 10-11.54

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!