ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

între Tracia şi Macedonia, unde are o serie de discuţii cu grupuri de bogomili(„mesalieni sau marcioniţi”, cum îi numeşte arhaizant biograful Filotei), pe carereuşeşte să-i convertească la ortodoxie 12 . Ajuns la Athos în primăvara anului 1317,se pune timp de trei ani sub povăţuirea duhovnicească a unui isihast de lângăVatopedi (sosit aici după ce se nevoise o vreme pe Muntele Auxentios de pe ţărmulasiatic al Bosforului, în faţa Constantinopolului) 13 . În al doilea an pe lângăNicodim are parte de o vedenie care-l asigură de ocrotirea şi „alianţa” specială decare s-a bucurat şi se va bucura Grigorie din partea Maicii Domnului ca răspuns laintensa dragoste şi fierbintea rugăciune a acestuia faţă de ea:„Ajuns la Athos, bunul Grigorie vine la Nicodim care locuia în isihie nudeparte de lavra Vatopedi, e tuns de el ăîn monahism] şi se predă pe sine închip desăvârşit ascultării. Iar ce fel de călugăr a fost minunatul îndată după ceşi-a făcut făgăduinţele şi renunţarea în cuvânt, în faptă şi în contemplareaminţii este evident de aici. Era în al doilea an de când venea la Dumnezeu zi şinoapte prin post, priveghere, trezvie şi rugăciune neîncetată, punând-o înaintedrept călăuză, ocrotitoare şi mijlocitoarea pe Maica lui Dumnezeu şi având întot ceasul alianţa şi chipul ei în cuvinte, rugăciuni şi mişcările minţii, şisăvârşind alergarea ascultării sub călăuzirea ei, când, odată, stând singurîntr-un loc pustiu şi luând seama în linişte [isihie] la sine însuşi şi laDumnezeu, îi stă dintr-o dată înaintea ochilor în chip cuvenit lui Dumnezeu,aievea, nu în vis, un bărbat dumnezeiesc: acesta era Ioan, corifeulevangheliştilor, fiul tunetului, ucenicul şi prietenul special al lui Hristos.Acesta aruncând spre el priviri vesele îi spune: «Am venit la tine ca mesager dela Doamna aflată dincolo de toţi sfinţii ca să te întreb pentru ce zi şi noapte nuîncetezi aproape nici un ceas strigând: ,Luminează-mi întunericul!Luminează-mi întunericul! [cf. 1 Co 4, 9]’; pentru că şi noi trebuie să nefolosim de cuvintele sfinte fără să le falsificăm.» Şi pentru că acela i-a replicat:«Dar ce altceva aş putea cere în rugăciuni lui Dumnezeu, fiind un pătimaş şiplin de păcate, decât să fiu miluit şi luminat, ca să ştiu şi să fac voia Luimântuitoare?», ucenicul iubit al lui Hristos îi spune iarăşi: «Nu te teme şi nu teîndoi, Doamna a toate îţi porunceşte prin noi: ,Pentru că eu însăţi îţi voi fi12 Ibid., p. 441–445.13 Ibid., p. 446.95