ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

măcar nu le semnalează. S-ar putea afirma că ridicăm de fapt o falsă problemă, datăfiind autoritatea de necontestat de care se bucură Sfinţii Părinţi în BisericaOrtodoxă, Biserica „Părinţilor şi Sinoadelor”, numai că dacă observaţia aceastapoate fi valabilă în ceea ce priveşte doctrina, în ceea ce priveşte învăţătura morală,şi mai ales în ceea ce priveşte aplicarea acesteia în practică lucrurile sunt departe dea fi atât de simple. Golul pe care îl umple dintr-o anumită măsură lucrarea luiLarchet, - o sinteză destul de restrânsă, scrisă evident sub o anumită urgenţă – estegrăitor: Teologia Ortodoxă academică nu a produs până în acel moment nici ocercetare mai serioasă a izvoarelor patristice în privinţa chestiunilor morale aleprocreaţiei deşi problemele existau şi fuseseră semnalate încă după primul războimondial. O dovadă încă şi mai elocventă o reprezintă felul în care sunt sau maidegrabă nu mai sunt folosite în practică reperele canonice stabilite de Sfinţii Părinţişi consacrate de Sinoadele ecumenice.În sfârşit, o altă problemă preliminară critică studiului de faţă a constituit-otocmai lipsa amintită pusă în evidenţă de lucrarea lui Larchet. Cunoaşterea umanăeste prin excelenţă cumulativă, este un demers esenţial colectiv, faţă de universulposibilităţilor cunoaşterii, nimeni nu poate obţine vreun rezultat semnificativ decâtpornind de la rezultatele anterioare şi într-un schimb de cunoştinţe cu cei careîntreprind demersuri concomitent similare sau apropiate. Din acest punct de vedere,cele exact 25 de referinţe bibliografice referitoare nemijlocit la tema procreaţiei pecare Basilio Petra le putea identifica în 1991 reprezentau un punct de plecare destulde precar, nu atât prin sărăcia cantitativă ci mai ales prin faptul că acestea nuconturează suficient cu ceea ce am putea numi orizontul subiectului, de la aspectelemetodologice la configuraţia problemelor implicate în diverse subregiuni alesubiectului, pentru întreaga Teologie Ortodoxă contemporană. În descoperirea uneiregiuni geografice necunoscute este nevoie de un număr mare de explorări în toatedirecţiile posibile, şi la scări din ce în ce mai mici, pentru a obţine o reprezentaretopografică satisfăcătoare, şi care să constituie temeiul oricărei cercetări ulterioarede amănunt.188