ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

hotărârile şi sentinţele sale faţă de renitenţi; b) încasându-i impozitele, ce le-arpune asupra credincioşilor săi, unde ar fi trebuinţa; 5) să dea înalţilor dignitari şiierarhi anumite posturi onorifice în viaţa de stat sau alte onoruri, şi să scuteascăfeţe bisericeşti de la anumite îndatoriri ori servicii; 6) să-i puie la dispoziţiemijloacele de a se susţinea pe sine şi aşezămintele sale” 44 .Din cele expuse de Miron Cristea rezultă că dorinţa acestuia a fostîntoarcerea la sistemul relaţiei existente peste tot în Europa Occidentală şi Centralăîntre Stat şi Biserica de Stat în epoca prepaşoptistă. În totală contradicţie cusistemul de organizare a Ortodoxiei ardelene, Miron Cristea a preconizatdependenţă totală a Bisericii faţă de Stat. A cerut fonduri, onoruri şi ocrotire dinpartea Statului şi s-a supus controlului Statului. Cum se poate concepe o autonomieîn cazul în care Statul este acela care-şi pune la dispoziţia organele sale pentru aservi Biserica, dar şi de a-i controla fiecare mişcare?Nu este de mirare că în anul următor, noul mitropolit al Ardealului, NicolaeBălan, a considerat genul de autonomie, promovat de Miron Cristea drept oîntoarcere înapoi şi nu un progres, asigurând că„forurile bisericeşti (din Ardeal – n.n.) şi-au făcut datoria şi priveghează ca undrept câştigat cu multă trudă de înaintaşi să nu fie ştirbit. Nu se poate să urmămcelor care ne cheamă să coborâm la vale, câtă vreme Biserica noastră ardeleanăa răzbit să se ridice la înălţimea cerinţelor vremii; noi nu putem decât să năzuimspre mai mare înaintare” 45 .Independenţa materială a Bisericii şi problema unui Fond religionarMitropolitul primat a afirmat pe bună dreptate că „nu numai orice autonomiebisericească, dar şi orice viaţă cu autonomie demnă, ar deveni iluzorie fără cuvenitaindependenţă materială” 46 . Drept urmare, a şi cerut autorităţilor din VecheaRomânie să pună la dispoziţia Bisericii un Fond religionar din averile pe care le-aavut odată şi care fuseseră secularizate de Cuza. Aşadar, Miron Cristea nu a cerutretrocedarea tuturor averilor secularizate, ci doar ca„aşa numita Casa Bisericii să fie prefăcută în o Epitropie centrală şi supremă aBisericii, pusă la dispoziţia Bisericii şi a organelor ei cu cădere, având şi un Sfatepitropesc” 47 .44 Ibidem, p. 13-14.45 Actele Congresului al doilea , biblic, al Asociaţiei clerului «Andrei Şaguna», ţinut în Sibiu, în zilelede 31 martie /13 aprilie -1/14 aprilie 1921, Sibiu, 1922, conclus 16, p. 16-17.46 Miron Cristea, Principii fundamentale…, p. 25.47 Ibidem.56