ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

cele trei biserici (din cer, de pe pământ şi din suflet), în spaţiul cultural semit. 17Această din urmă înţelegere simbolică a lui Hristos, corespunde tocmai filonuluispiritualităţii inspirate din apocaliptica intertestamentară iudaică păstrată mult maibine în spaţiul eclesial şi cultural sirian, fiind expresia acelei hristologii arhaiceidentificate de Golitzin.Spiritualitatea ortodoxă se vădeşte astfel ca un proces cu o evoluţie organicăavând drept fir călăuzitor hristologia epocii, iar ca ramuri, disputele şicontroversele cu tematică spirituală, care rodesc definiţiile normative vieţiiduhovniceşti. Dincolo de greşelile, trăsăturile şi determinările reciproce întâlnite încazul unora din ereziile Antichităţii creştine (pelagianism – predestinaţianism),(antropomorfism – origenism intelectualist), toate aceste erezii caută să definească,într-un limbaj spiritual care se cerea, ca şi cel dogmatic de altfel, precizat,caracteristicile comuniunii harice a omului cu Dumnezeu, coordonatele divinoumaneale slujirii lui Dumnezeu de către om în viaţa eclesială înţeleasă în întreitulei aspect de liturghie cerească, liturghie interioară, a sufletului şi liturghie propriuziseclesială. Dogma hristologică e cea care structurează viaţa spirituală ce-l ducepe ascet la întâlnirea cu Hristos.Se cere de fapt a privi la toate aceste erezii sau frământări spirituale aleAntichităţii creştine nu ca la subiecte de dispută şi analiză critică, filosofică saufilologică, ci ca la un efort de precizare a tradiţiei duhovniceşti spre scopulrealizării comuniunii cu Dumnezeu, spre definirea doctrinei mistagogice aBisericii. Se cere ca dincolo de acuzele de erezii, ca expresii ale încadrării unuiautor sau a unei opere într-un sistem definit doar prin câteva trăsături, (metodăspecifică teologiei scolastice) a se vedea în epocă ansamblul interrelaţionărilorposibile ale acestor trăsături ce au definit problematica raportului complex, dartotuşi unic, natură-har-desăvârşire-contemplaţie.Similitudinile de limbaj sau tematice, descoperite în diferite opereduhovniceşti, privite în această perspectivă, nu se vor mai constitui ca mărturii aleapartenenţei la o şcoală spirituală sau alta, ci ca mărturii ale sintezei conştiente şideliberat făcute în sânul Tradiţiei de către autori duhovniceşti asupra operelor şi17 Robert Murray, Symbols of Church and Kingdom. A Study in Early Syriac Tradition, CambridgeUniversity Press, 1975, p. 4-37, cf. Ioan I. Ică jr. Sfântul Efrem Sirul, creştinismul siriac şi cealaltăteologie, introducere la vol. Sebastian Brock – Efrem Sirul, O introducere. p. 9, 11.208