ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

întreţinerea a 80 de monahi care vieţuiau după o regulă asemănătoare celeia aSfântului Teodor Studitul. Apariţia marii chinovii a Lavrei cu fermă, vii şi comerţînfloritor a adus cu sine o schimbare dramatică în regimul de viaţă monahalăathonit, generând opoziţia bătrânilor care l-au denunţat pe Atanasie laConstantinopol. S-a ajuns la o anchetă, dar procesul s-a terminat printr-o victoriecategorică a chinoviţilor asupra eremiţilor, întrucât Atanasie a obţinut în 1971–1972 de la Ioan I Tzimiskis dublarea fondurilor pentru Marea Lavră pentru asusţine 120 de monahi. În 978 el va obţine de la Vasile II fonduri pentru 500 demonahi (iar hrisovul din 1045 al lui Constantin IX Monomahul acorda Lavreifonduri pentru nu mai puţin de 70o de monahi!). Opoziţia a continuat ajungându-sechiar la tentative de asasinat la adresa Sfântului Atanasie şi la alte forme de protestcare au continuat până la moartea pe 5 iulie 1001 a Sfântului Atanasie Athonitulstrivit de prăbuşirea unui zid în cadrul lucrărilor de reclădire a bisericii Lavreipentru a putea adăposti marea sa obşte.Acesta a fost fundalul istoric pe care a scris Viaţa Sfântului Petru monahulathonit Nicolae. Scopul său nu era unul istoric, biografic, ci mai degrabă unulpolemic: acela de a oferi un argument hagiografic decisiv eremiţilor athoniţi înconflictul lor cu chinoviţii descriind viaţa exemplară a figurii fondatoare aAthosului: pustnicul isihast Petru de la mijlocul secolului IX, despre care se ştiaudoar puţine lucruri: că vieţuise în asceză, isihie şi contemplare ani mulţi ca pustnicascuns în peşterile Muntelui Athos ca Ilie pe Carmel şi că după aţi mulţi animoaştele lui regăsite făceau minuni. Aceste elemente principale se regăsesc în celmai vechi text despre Petru Athonitul: canonul imnografic compus de IosifImnograful († 886) 49 . Din acest document aflăm doar puţine lucruri sigure; şianume că în prima jumătate a secolului IX, când, ca urmare a ocupării Asiei Micide arabi, s-au stabilit la Athos primele colonii de monahi 50 , trăia aici un pustnic penume Petru, ale cărui moaşte regăsite miraculos după moartea sa primeau un cult la49 Descoperit şi editat după două manuscrise savaite din secolele X şi XII de D. Papachrysanthou,„L’office ancien de Pierre l’Athonite”, Analecta Bollandiana 88 (1970), p. 27–41.50 Prima atestare a vieţii monahale la Athos aparţine cronicarului bizantin Genesios (ed. 1978, p. 58)care în relatarea triumfului Ortodoxiei asupra iconoclasmului din martie 843 spune că la festivităţiledin Constantinopol au venit monahi de pe Munţii Olymp şi Kymnias din Bithynia, precum şi de peMunţii Ida şi Athos. Cea de-a doua e Viaţa Sfântului Eftimie cel Nou (823–898), § 14, ed. L. Petit,Revue de l’Orient chrétien 8 (1903), p. 180, care ni-l arată pe Eftimie originar din Galatia, după ce apetrecut 15 ani pe Olympul Bithyniei, părăsindu-l şi stabilindu-se în 859 pentru tei ani la Athos,venind apoi lângă Tesalonic, şi iarăşi retras între 883–895 pentru 15 ani pe coasta de est a Athosului.112