ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

vadă adoptată la Athos şi Viaţa sa merită un loc privilegiat între operele saledidactice” 42 .În redactarea Cuvântării sale de laudă, Sfântul Grigorie Palama a prelucratretoric prima Viaţă a Sfântului Petru Athonitul scrisă în secolul X de monahulNicolae (BHG 1505). Copiată într-un număr apreciabil de manuscrise (30), dintrecare 9 din secolele XI–XV, ea a fost editată în 1909 de K. Lake 43 şi studiată deSt. Binon în 1939 44 , iar exhaustiv de Denise Papachrysantou în 1979 45 şi deAntonio Rigo în 1999 46 .După un prolog (§ 1) în care autorul Vieţii arată că scrie viaţa lui PetruAthonitul spre folosul altora şi din ascultare faţă de porunca părinţilor săiduhovniceşti pentru a fi citită public în ziua prăznuirii lui, el citează în primasecţiune a Vieţii (§ 2–7) un amplu fragment din Viaţa şi minunile Sfântului Nicolaescrisă de Metodie, pe care-l consideră episcop al Patarei (manuscrisele vorbind deMetodie al Constantinopolului). Potrivit acestui pasaj, Petru a fost soldat(scholarios) din regimentul (schola) 5, luat prizonier de arabi şi dus în captivitate laSamará (§ 2). În închisoare Petru se roagă Sfântului Nicolae care i se arată şi îireaminteşte că toate necazurile îi vin pentru că şi-a uitat făgăduinţa iniţială de a seface monah (§ 3). Sfântul Nicolae i se arată apoi a doua oară şi îi spune să cearăajutorul unui al doilea mijlocitor puternic la Dumnezeu: dreptul Simeon (§ 4).Petru primeşte apoi a treia arătare a Sfântului Nicolae împreună cu dreptul Simeonînveşmântat ca mare preot iudeu (§ 5). Eliberat din captivitate de dreptul Simeon,Petru e condus de Sfântul Nicolae pe teritoriul bizantin (Romania) (§ 6), dar nurămâne aici şi pleacă spre Roma, unde Sfântul Nicolae îl prezintă papei care îltunde monah (§ 7). Cu aceasta se încheie segmentul din Viaţa Sfântului Nicolaecare are în centru minunile acestuia faţă de Petru „scholarul”. În secţiunea a doua aVieţii (§ 8–22), Petru „scholarul” devine Petru Athonitul, iniţiatorul vieţii monahalepe Muntele Athos în varianta ei extremă, cea eremitică. Petru monahul părăseşte42 J. Meyendorff, 1959, p. 383.43 K. Lake, The Early Days of Monasticism on Mount Athos, Oxford, 1909, p. 18–39 text.44 St. Binon, „La Vie de S. Pierre l’Athonite”, Rivista di studi bizantini e neoellenici 5 (1939), p. 41–53.45 D. Papachrysantou, „La Vie ancienne de St. Pierre l’Athonite. Date composition et valeurhistorique”, Analecta Bollandiana 92 (1974), p. 19–61.46 Alle origini dell’Athos. Vita di Pietro l’Athonita a cura di Antonio Rigo, Ed. Qiqajon, Comunità diBose, 1999: p. 5–47, introducere; p. 49–87, traducere; p. 95–105, bibliografie.109