ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

Împrejurările în care Klenze a ajuns să proiecteze Capela Sturza ne suntnecunoscute. În septembrie 1863, Klenze scria regelui Bavariei, Ludovic I, de laBiarritz, unde se afla în concediu, că va călători prin Paris la Baden-Baden, unde„probabil voi prelua o interesantă construcţie.” 15 Capela Sturza a fost ultimabiserică proiectată de Klenze. El mai proiectase Biserica Mântuitorului dinMünchen şi catedrala Sfântului Isaac din Sankt Petersburg. Având deja experienţăîn proiectarea lăcaşurilor de cult, Capela Sturza a devenit „una dintre cele maifrumoase construcţii de artă bisericească ale clasicismului târziu.” 16La proiectarea Capelei Sturza, Klenze a pus în aplicare principiile enumeratede el în lucrarea Anweisung zur Architektur des christen Cultus (Îndrumător pentruarhitectura cultului creştin). El credea că un locaş de cult trebuie să fie îmbinareaîntre stilurile greceşti păgâne, arta creştină primară, Renaştere şi Clasicism. 17Klenze însă nu a terminat definitiv proiectul Capelei, el murind în ianuarie 1864.Ultimele detalii ale proiectului, ca şi supravegherea construcţiei, a fost organizatăde Georg von Dollmann. Acesta s-a născut la 21 octombrie 1830 la Ansbach şi astudiat politehnica la Academia din München, fiind, în perioada de tinereţe,colaborator al lui Leo von Klenze şi căsătorindu-se mai apoi cu nepoata preferată aacestuia. El s-a ocupat mai puţin cu arta bisericească, din 1872 fiind angajat decătre regele Bavariei Ludovic II să conducă lucrările de renovare ale palatelor sale.În afară de Capela Sturza, el a mai proiectat doar o singură biserică în Giesing,numită Sfânta Inimă. 18Capela Sturza are dimensiuni reduse: 31 m lungine, 12 m lăţime şi 25 mînălţime a turlei, având formă cubică. 19 Intrarea în Capelă se face printr-un pridvordeschis susţinut de patru coloane cu capiteluri în stil ionic. Pridvorul are lungimeaintrării într-un templu antic, singurele elemente creştine (monograma lui Hristos)fiind sculptate pe coloanele de sprijin. Ideea proiectării unui pridvor în acest gen separe că i-a aparţinut lui Klenze, iar Sturza, iubitor al filosofiei şi culturii antice l-a15 Winfried Nerdinger (ed.), Leo von Klenze. Architekt zwischen Kunst und Hof 1784-1864, München– London – New York, 2000, p. 68.16 Adrian von Buttlar, Leo von Klenze. Leben – Werk – Vision, München, 1999, p. 430.17 Winfried Nerlinger, op. cit., p. 69.18 Lexikon der Baumeister, art. Dollmann Georg, München, 1999, p. 430.19 Georg Dehio, Handbuch der deutschen Kunstdenkmäler, Deutscher Kunstverlag, 1993, art.Rumänisch-Orthodoxe Stourdzakapelle, p. 52.76