ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

cercetători: filozoful grec Yannis Dimitrakopoulos 101 şi teologul luteran ReinhardFloghaus 102 . Ambii au plecat de la ediţia publicată în 1995 la Atena deM. Papathomopoulos, I. Tsavari şi G. Rigotti a traducerii greceşti a tratatelor DeTrinitate realizate în 1281 la Constantinopol de eruditul umanist şi filolog care afost monahul bizantin Maxim Planudis (1250–1305), şi au demonstrat dependenţaliterală nedeclarată a textului acestor pasaje palamite de textul lui Augustin 103 .Dacă citatele nedeclarate din Augustin sunt incontestabile, nu mai puţinincontestabil e şi faptul că modul în care sunt plasate aceste citate în contextulcapitolelor şi dezvoltările şi consecinţele teologice pe care le trage SfântuluiGrigorie Palama sunt foarte diferite faţă de gândirea augustiniană. Lucrul poate fiobservat din capitolele care urmează numaidecât pasajelor augustiniene din § 35–37. Astfel Capitolul 38 reia comparaţia natura inteligentă şi raţională a îngerilor şi asufletelor omeneşti. ambele sunt alcătuite din inteligenţă, cuvânt din inteligenţă şiiubire a inteligenţei faţă de cuvânt, dar există o deosebire: numai duhul omului estede viaţă făcător (pneuma zoopoion) fiindcă omul are şi trup, iar sufletul are o iubireatât de mare faţă de trup încât nu-l părăseşte decât constrâns de boală sau violenţă.101 Augustinos kai Gregorios Palamas. Ta problemata ton Aristotelikon Kategorion kai tes triadikespsychotheologias, Atena, 1997.102 Theosis bei Palamas und Luther. Ein Beitrag zum ökumenischen Gespräch (Forschungen zursystematischen und ökumenischen Theologie 78), Göttingen, 1997; cf. ID., „Der heimliche Blick nachWesten. Zur Rezeption von Augustins De Trinitate bei Gregor Palamas”, Jahrbuch derösterreichischen Byzantinistik 46 (1996), p. 275–297 şi „Palamas and Barlaam Revisited. AReassessment of East and West in the Hesychast Controversy of 14th Century Byzantium”, St.Vladimir’s Theological Quarterly 42 (1988, p. 1–32.103 Y. Dimitrakopoulos pune la p. 183–192 în paralel textele Capitolelor 35–37 şi 125–126, 132–133cu pasajele corespunzătoare din De Trinitate în latină şi în greacă şi le discută în paralel dinperspectiva istoricului filozofiei receptarea categoriilor aristotelice în gândirea lui Augustin şi Palama(p. 19–79) şi a triadologiei psihoteologică a lui Augustin de către Palama (p. 83–104). El arată că,spre deosebire de Augustin, Palama nu are o gândire filozofică propriu-zisă şi receptarea gândiriiaugustiniene se face selectiv şi din perspectivă pur teologică. În secţiunea finală (p. 107–118) eldiscută motivul necitării directe a lui Augustin de către Grigorie Palama, pe care îl identifică înutilizarea lui Augustin ca autoritate pentru Filioque, şi propune ca dată pentru lectura lui Augustin decătre Grigorie Palama şi a redactării celor 150 de capitole iarna lui 13477–1348. Neprimit înTesalonic de zeloţi, Palama s-a aflat în acest interval la Athos (împreună cu tânărul Nicolae Cabasila),unde a descoperit în biblioteca de la Vatopedi cel mai vechi manuscris cunoscut al traducerii greceştia tratatului De Trinitate, de care s-a folosit în redactarea celor 150 de capitole. Floghaus discutăreceptarea lui Augustin în Capitolele 125–135 când prezintă „energiile ca accident” (p. 98–108), ceadin Capitolele 35–38 când prezintă „chipul trinitar al omului” (p. 143–153), iar cele din Omilia 16când discută pe larg soteriologia lui Palama (p. 238–263). El mai relevă împrumuturi din Augustin şiîn tratatul-epistolă către monahia Xeni (p. 155–156) şi plecând de aici fixează descoperirea de cătrePalama a tratatului De Trinitate în anii 1344–1347, când s-a aflat cu domiciliu obligatoriu la Palatulimperial, în a cărui bibliotecă a descoperit manuscrisul traducerii realizate de Planudis.133