ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

ajutor.’» Şi pentru că Grigorie l-a întrebat iarăşi pe iniţiatorul în taine: «Şi undemi se va face alianţa Maicii Domnului: în prezent sau în viitor?», evanghelistullucrurilor mari şi înalte spune cu multă graţie şi dulce: «Şi în trecut, şi acum, şiîn viitor.» Şi după ce acesta i-a descoperit în chip suprafiresc acestea şi l-aumplut pe Grigorie în chip negrăit de acel dumnezeiesc mesaj şi de mariledaruri ale Maicii lui Dumnezeu, s-a făcut nevăzut. Iar după mulţi ani el apovestit acestea cu multe lacrimi lui Dorotei [Vlatis], bunul său ucenic, părtaşal casei lui, imitator pe cât îi era cu putinţă al conduite lui şi ulterior tovarăş înmarile lui lupte în apărarea evlaviei, adăugând la acelea şi acestea: «Încă dincasa părintească, în timpul studiilor şi la palatul imperial, înainte să mă oprescdin toate şi să petrec în retragere [anahoreză], era în mine o credinţă minunatăşi un reazem şi o nădejde fierbinte în Fecioara de Dumnezeu Născătoarea. Deaceea la începutul fiecărei zile socoteam că era mai de folos pentru mine decâtorice lucru şi cuvânt ca stând înaintea sfintei Ei icoane să rostesc acea sfântă şimare rugăciune în cuvinte şi lucruri cu cât mai multă străpungere şi zdrobire ainimii, adică acea rugăciune plină de mărturisire, căinţă şi cerere care şi-a luatînceputurile şi strălucirea de la acea minunată [Maria] Egipteancă 14 »” 15 .În al treilea an, în 1319–1320, murind bătrânul Nicodim, Grigorie se mutăîmpreună cu fratele său Macarie la Marea Lavră, unde va rămâne în ascultare şiasceză timp de trei ani 16 . După care vreme de alţi doi ani va petrece sub povăţuireaunui isihast de origine din Constantinopol numit „Grigorie cel Mare” (ho pany) însihăstria athonită Glossia, nu departe de Magula (în faţa mănăstirii Filoteu) undesihăstrea din 1307/1310 faimosul isihast Grigorie Sinaitul (cca 1275–1346) 17împreună cu un important cerc de ucenici, între care se numărau Calist şi Isidor,viitori patriarhi ecumenici 18 şi colaboratori apropiaţi ai Sfântului Grigorie Palama.Figura lui Isidor o cunoaştem mai bine din „Viaţa” şi „Elogiul” său pe care l-a scris14 Aluzie probabil la rugăciunea: „Stăpână, Stăpână, nu mă părăsi!” (Viaţa Mariei Egipteanca § 17;cf. Benedicta Ward SLG, „Vieţile Sfintelor care mai înainte au fost desfrânate” ca un studiu asupracăinţei în monahismul timpuriu, Ed. Deisis, Sibiu, 1998 2 ).15 Ibid., p. 446–448.16 Ibid., p. 448–449.17 A se vedea exhaustiva prezentare de sinteză a lui A. Rigo din volumul colectiv La théologiebyzantine et sa tradition III, 2002, p. 35–121. Scrierile sale în Philokalia, 1782, p. 879–925, şi înFilocalia românească VII, 1977, p. 91–202.18 Isidor I, între 1347–1349 (el îl va hirotoni în 1347 pe Palama arhiepiscop al Tesalonicului) şi CalistI, între 1350–1354, 1355–1363.96