ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

Armatei. Participarea acestor demnitari ai Statului a fost motivată de Miron Cristeaprin faptul că şi ierarhii urmau să fie consideraţi demnitari ai Statului 77 .Participarea mirenilor în organele de conducere bisericeştiDeşi a întărit principiul ierarhic în Biserică, Miron Cristea a acceptat ca, acolo undeera posibil, „să fie cointeresat şi elementul mirean” la rezolvarea problemelorbisericeşti. Spre deosebire de Şaguna, Miron Cristea a susţinut participareaproporţional-egală a mirenilor alături de clerici, împotrivindu-se proporţiei dinArdeal, de 1/3 clerici şi 2/3 mireni 78 .Miron Cristea nu a împărtăşit ideea existenţei Sinoadelor şi a Consistoriilor,aşa cum erau prevăzute de Statutul Organic şagunian. În opinia mitropolituluiprimat, viaţa constituţională, aşa cum a fost constituită de Statutul Organic, cumajoritate laică, a dus de multe ori daune bunului mers al activităţii Bisericii:„În aşa-numitele Senate epitropeşti din Statutul lui Şaguna, formate contravoinţei şi a proiectului său (sic!), s-au vârât directori de bancă cu multă putere,care de exemplu, n-au admis nici un alt soi de plasare a banilor Bisericilor, decâtdepunând milioane la banca lor, care apoi cu banii Bisericii au făcut câştigurifrumoase pentru bancă, pe când, dacă cumpărau moşii, eparhia avea azimilioane mai mult de cum are. Aceşti oameni cu avere şi cu putere au fostuneori adevăraţi chiriarhi fără mitră, sprijiniţi de toţi câţi gustau din beneficiileoferite de ei. Aceleaşi simptome se observă şi în multe comune, unde uncârciumar cu avere sau primar agresiv ori demagog exploatează Biserica” 79 .În concluzie, trebuie menţionat faptul că Miron Cristea, deşi iniţial a cerut, înSinodul episcopesc din 23 aprilie 1919, ca Statutul Organic să fie pus la bazaorganizării bisericeşti din România Mare, ulterior a demontat aproape punct cupunct toate principiile organizării şaguniene a Bisericii ardeleneşti. A relativizatprincipiul autonomiei şi constituţionalismul bisericesc, a înlăturat aproape totalsepararea puterilor şi dreptul electoral din Mitropolia ardeleană şi a diminuatinfluenţa laicilor în organizaţia bisericească. A supralicitat în schimb principiulierarhic, ba chiar absolutismul ierarhic, împotriva celor afirmate de mitropolitulŞaguna în proiectul său de statut şi în lucrările sale canonice.77 Ibidem, p. 30.78 Ibidem, p. 18.79 Ibidem, p. 19.67