ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

şi o fată. Primul fiu, Mihail, a murit la Iaşi în 1846 când avea numai 11 ani. FiicaMaria, născută după aceea, s-a căsătorit cu Alexandru Gorciacov, ministru deexterne al Rusiei între anii 1856-1882. Al treilea fiu, născut la 31 decembrie 1846 afost botezat tot Mihail. De numele lui se leagă construirea capelei din Baden-Baden.Mişcarea revoluţionară de la 1848 a fost îndreptată şi împotriva domnitoruluiSturza, fiul său Grigore reprimând mişcarea. În urma convenţiei de la Balta-Limandin 19 aprilie/ 1 mai 1849, Turcia şi Rusia au hotărât ca domnii Ţărilor Române sănu mai fie aleşi pe viaţă, aşa cum stabilea Regulamentul Organic, ci pe o perioadăde şapte ani. Nemulţumit, Mihail Sturza a abdicat, la 31 mai 1849, şi a plecat înexil cu familia sa şi cu Dumitru, fiul său din prima căsătorie.Evaluarea obiectivă a domniei sale este greu de realizat. Pentru Biserică el aavut un rol negativ, atât prin legile adoptate cât şi prin înlăturarea lui VeniaminCostachi şi numirea după aceea a unor ierarhi mai puţin vrednici. 3 Un Lexicongerman comentează: „El s-a făcut urât ca domnitor, prin lăcomie şi despotism.” 4Pe de altă parte a avut şi realizări deosebite, precum anularea iobăgiei în Moldova,în vreme ce acest principat era dependent de Rusia, unde iobăgia a mai durat pânăîn anul 1861; construcţia a 490 km. de străzi şi 350 de poduri, precum şimodernizarea portului Galata. 5 În exil a făcut impresia unui om educat şi implicatîn numeroase acţiuni umanitare. Astfel, Liceul Bonaparte unde a studiat fiul său aprimit o bursă anuală de 1000 de franci pentru finanţarea unui elev nevoiaş, iarcasele de bătrâni din Baden-Baden s-au bucurat de finanţarea sa, aceasta pentru aaminti numai câteva din acţiunile sale umanitare.După o scurtă şedere la Viena, în iunie 1849, familia Sturza s-a stabilit laParis. Aici Sturza a cumpărat două vile pe care apoi le-a vândut pentru a cumpăra,în 1857, un palat în valoare de un milion de franci pe Rue Varenne 73. Deasemenea, în 1871 a cumpărat o vilă de vacanţă la Soreto în Italia, iar în 1852 unpalat ca reşedinţă de vară la Baden-Baden, în valoare de 160.000 de franci. Palatul3 Mihail Sturza a ţinut vacant scaunul mitropolitan vreme de mai bine de doi ani, însărcinând doar cuadministrarea averilor pe arhiereul titular Filaret Beldiman Apamias. A urmat apoi în scaun MeletieLefter (1844-1851), sub păstorirea căruia chiar de la început averile Mitropoliei au fost trecute subadministrarea unui Departament al averilor mănăstireşti. (Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii OrtodoxeRomâne, vol. III, Bucureşti, p. 29)4 Brockhaus-Lexikon, Freiburg, 1931, p. 429.5 Robert Erhard, art. cit., partea I.72