ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

cuvinte: „Cu siguranţă că pe bună dreptate autenticitatea acestui Logos a fost dejade secole pusă sub semnul întrebării şi cu siguranţă că este deja generalrecunoscută mai cu seamă lipsa acestuia de valoare pentru istoria Liturghiei …..” 385. În jurul anului 520, diaconul Petru, scriind o epistolă din partea monahilordin Sciţia către Fulgenţiu şi către alţi episcopi ai Africii de Nord, aflaţi în exil înSardinia în timpul persecuţiilor vandalo-ariene, aminteşte de „rugăciunea sfântuluialtar a Sfântul Vasile cel Mare”, din care citează un întreg pasaj:„Astfel şi fericitul Vasile, episcopul Cezareeii, în rugăciunea de la sfântul altar, pecare aproape întreg Răsăritul o foloseşte, spune printre alte lucruri: DăruieşteDoamne, zice, putere [virtute] şi apărare [mijloc de apărare]; ne rugăm, pe cei răibuni îi fă, pe cei buni în bunătate menţine-i. Căci toate le poţi şi nu este nimenicare să se împotrivească ţie; mântuieşti, de vreme ce cu adevărat ai voit [aceasta]şi nimeni s-a opus voinţei Tale.” 39Este în mod cert o mărturie evidentă a folosirii anaforalei Sfântului Vasile laun secol şi jumătate de la moartea acestuia, însă lipsa de corespondenţă totală cutextul anaforalei aşa cum este redat de Euhologiul Barberini din secolul al VIII-leal-a făcut pe editorul Maurist al operelor Sfântul Vasile cel Mare să afirme că textuleuhologic fixat în scris nu este cel originar, ci unul care a suferit numeroaseprelucrări. 40 B. Capelle va replica însă arătând că remarca este justă, însă textulcitat de Petru diaconul nu face parte din anaforaua propriu-zisă rămasăneschimbată, ci din diptice, o secţiune de origine mai tardivă care a fost cel mai dessupusă retuşărilor. 41 A. Raes crede că întreaga anafora a fost remaniată întreEfesului şi poate fi astfel considerată drept o mărturie a tradiţiei patristice referitoare geneza texteloreuhologice uzitate în ritul bizantin.38 H. Engberding, Das eucharistische Hochgebet..., p.XIX.39 Liber de Incarnatione et Gratia 8, PL 62,92C; cf. Fulgentius, Epistola XVI (seu liber Petri Diaconiet aliorum qui in causa fidei Graecis ex Oriente Romam missi fuerunt) 7, 25, PL 65, 449C: Hincetiam beatus Basilius Caesariensis episcopus in oratione sacri altaris quam paene universus frequentatOriens, inter caetera: Dona, inquit, Domine virtutem ac tutamentum; malos quaesimus, bonos facito,bonos in bonitatem conserva. Omnia enim potes et non est qui contradicat tibi. Cum enim voluerissalvas et nullus resistit voluntati suae.40 PG 31, 153: „Astfel mi se pare că este bine cunoscut între cercetători că o oarecare Liturghie a fostscrisă de Vasile cel Mare: dar nu mai puţin este convenit faptul că [aceasta] nu ne-a parvenit nouă înforma integrală şi neschimbată, ci mai curând mutilată sau extinsă sau alterată în numeroase moduriîn multe locuri. Şi un oarecare Petru diaconul aminteşte de o oarecare rugăciune [din Liturghie] pecare nu am putut-o găsi în exemplarele noastre.”41 B. Capelle, Les liturgies “basiliennes”…, p. 46.331