ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

1866) şi au fost supravegheate în mare parte de însuşi Sturza. Conformdocumentelor păstrate în arhiva Fundaţiei “Principele Mihail Sturza”, construcţia şidecorarea Capelei ar fi costat 2 milioane de guldeni germani. Tablourile şisculpturile amintite au fost realizate în Franţa şi Italia, fiind transportate cu multefort la Baden-Baden. Probleme deosebite a ridicat transportarea statuilor din naos,care sunt cioplite dintr-un singur bloc de marmoră şi cântăresc mai multe tone.Alături de Capelă, Sturza a mai cinstruit o casă parohială.La 25 octombrie 1866 a fost sfinţită cu mare fast ctitoria sturzeană de laBaden-Baden, de către un reprezentant trimis de către Patriarhia Ecumenică. Sepune în mod firesc întrebarea de ce a apelat Sturza la Patriarhia Ecumenică spre a-ifi târnosită ctitoria şi pentru a-i fi trimişi primii preoţi slujitori. O explicaţie ar firelaţiile lui tensionate cu ierarhia moldoveană în timpul cât a fost domn alMoldovei datorită încercărilor lui de a controla averile bisericeşti. 24După mai mulţi ani, Mihail Sturza a hotărât să-şi pună ctitoria sub olbăduireaMitropoliei Moldovei. La 20 august/2 septembrie 1882, el a adresat o scrisoare 25Mitropolitului Moldovei Iosif Naniescu (1875-1902), în care îşi exprima dorinţa cactitoria lui să fie subordonată Mitropoliei Moldovei. Mitropolitul era informat pescurt despre existenţa şi atribuţiile Fundaţiei care urma să administreze Capeladupă moartea ctitorului şi a soţiei sale. Mitropolitul i-a răspuns imediat, arătând căhotărârea fostului domn este o dovadă de patriotism. Totodată Mitropolitul întrebace se întâmplă în cazul în care un preot numit de el este demis pe nedrept de „aceacomisiune” (de Fundaţie).De fapt întrebarea Mitropolitului îşi găsea deja răspund în paragraful VIIIadăugat de fostul domn actului de fondare al Capelei. El preciza: „În cazul cândAdministraţiunea Fundaţiunii din Baden-Baden s-ar vedea nevoită a concedia saua înlocui pe unii din slujbaşii bisericii (...) atunci ea se va adresa Eminenţei SaleMitropolitului Moldovei (...) să poată purta grija să fie numit mai curând un nou24 Vrednicul Mitropolit Veniamin Costachi a avut relaţii tensionate cu Mihail Sturza în timpuldomniei acestuia, atât din motive politice (Mitropolitul Veniamin a fost locţiitor de domn – caimacanîntre anii 1807-1821, înainte de a fi restabiliţi domnii pământeni) dar şi administrativ-bisericeşti,motive pe care le-am arătat mai înainte.25 Scarlat Porcescu, Biserica Ortodoxă Română Mihail Sturza de la Baden-Baden – R. F. Germania,în Mitropolia Moldovei şi Sucevei, nr. 5-6, 1966, p. 340-344, inclusiv fotocopia originalului scris totîn limba română.80