ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

În al doilea rând, Şaguna a făcut deosebirea dintre elementele personale şicele sociale din Biserică. În centrul Statutului Organic şagunian nu s-au aflatelementele personale (mitropolitul, episcopii, protopopii, preoţii şi credincioşii), cielementele sociale (mitropolia, episcopiile, protopopiatele şi parohiile). Din acestmotiv, în Statutul Organic nu au fost compuse articole care să prevadă drepturile şiîndatoririle „elementelor personale”, ci doar modul de organizare a „elementelorsociale”, adică a corporaţiilor din care făceau parte. Aceasta nu a reprezentat oscăpare a lui Şaguna. Dimpotrivă, el a realizat această deosebire în scop binedeterminat, acela de a se înfrâna orice tendinţă de absolutism din parteaelementelor personale.Concepţia şaguniană a fost respinsă de Miron Cristea:„Biserica nu este o instituţie democratică. Ea se bazează pe o autoritatesuperioară, pe «piatra cea din capul unghiului», pe Hristos. PrincipiulHristocraţiei stă la baza Bisericii Ortodoxe. A-l abandona însemnează nu numaia depăşi temelia Ortodoxismului, dar şi a lipsi – în aceste zile de generalăanarhie – Biserica de autoritatea atât de necesară în orice organism cu cap...Deci principiul ierarhic într-o Biserică ierarhică trebuie susţinut pe toată linia,având parohul, protopopul, episcopul sau mitropolitul, nu numai datorinţele, darşi drepturile sale ierarhice, canonice...În noua organizare, autoritatea ierarhică trebuie întărită astfel, precum în toateBisericile ierarhice. Parohul în parohie, protopopul în protopopiat etc trebuie săfie preşedintele de drept al tuturor corporaţiunilor bisericeşti din parohie, dinprotopopiat etc. Hotărârile mai importante ale corporaţiunilor bisericeşti artrebui să nu aibă valoare de drept, până când nu se aprobă de chiriarh; iarăhotărârile corporaţiunii bisericeşti supreme trebuie să fie ratificate de Sf. Sinodepiscopesc” 73 .Mai mult decât atât, Miron Cristea a accentuat drepturile episcopului îneparhie. Acesta şi-a arogat atât dreptul de legislator, executor şi judecător. Nimicnu mai putea fi iniţiat fără aprobarea sa. Şi-a asumat conducerea executivă până lacel mai mic nivel, la parohie. Nici o hotărâre, nici chiar cea mai măruntă, de lanivel parohial, nu mai putea să fie valabilă fără aprobarea chiriarhului.Sfântul Sinod, ca organul suprem de conducere bisericească, urma, potrivitlui Miron Cristea, să rezolve toate problemele Bisericii şi să reprezinte şi forulsuprem judecătoresc.„Suprema corporaţie bisericească, care să concentreze în sine toată puterea de acârmui Biserica, trebuie să rămâie şi să fie Sinodul episcopesc. Atribuţiile73 Ibidem, p. 20-21.65