ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

gândurilor exprimate. Cele trei ode corespund aşa numitului stil anacreontic 99 :prima are 25 de strofe de câte 4 versuri a câte 7 silabe fiecare, a doua conţine 24 destrofe structurate la fel ca în prima odă, iar cea de-a treia subsumează numi 5strofe, versurile fiind alcătuite din câte 8 silabe 100 .Tot sub numele patriarhului Fotie se mai păstrează şi o altă creaţie poetică,închinată patriarhului Metodie. E foarte posibil ca patriarhul Fotie să fi compuspoezii şi cu scopuri liturgice. O altă creaţie, o epigramă, care multă vreme a fostatribuită lui Fotie, a fost socotită de critica literară ca aparţinând lui Leon Filosoful,iar altele au fost atribuite unui monah cu acelaşi nume ca al patriarhului, şi segăsesc în diverse manuscrise de la Vatican 101 . În orice caz, aceste creaţii poetice nuadaugă nimic la reputaţia patriarhului Fotie, ele nereprezentând o valoare deosebităîn cadrul ansamblului poetic bizantin 102 .Probabil că el a lucrat şi la alcătuirea lucrării de codificare canonică,cunoscută sub numele de „Eisagoge” (menţionată uneori şi cu numele de„Epanagoge”), începută în anii 885/886 sub împăratul Vasile I şi încheiată abia subLeon al VI-lea. De asemenea, „Synodiconul Ortodoxiei” nu a luat naştere subpatriarhul Metodie, cândva între anii 843/844, aşa cum multă vreme s-a crezut, ciabia către 880, în timpul celui de-al doilea patriarhat al lui Fotie, perioadă în care s-a generalizat în cult şi „Duminica Ortodoxiei“ 103 .Despre opera canonică, unii cercetători, precum cardinalul Angelo Mai, oconsideră a fi foarte importantă 104 . Patriarhul Fotie ar fi fost cel care, aşa după cumspune cardinalul Angelo Mai 105 , ar fi elaborat o colecţie de texte în ordinea lorlogică, adaugând la acestea alte 14 titluri (aşa numita „Syntagma canonum”), legiledate de autoritatea civilă asupra aceloraşi chestiuni prevăzute de canoanele99 Stil denumit după numele liristului grec Anakreon (sec. al VI-lea î. Hr.). Tratând teme precum:dragoste, prietenie, natură, vin, companie etc., stilul se va impune mai ales în poezia germanăspecifică celei de-a doua jumătăţi a sec. al XVIII-lea – Rokoko.100 J. Hergenröther, op. cit., vol. 3 (1869) p. 238.101 Ibidem,, p. 239-240.102 T.G. Bulat, art. cit., p. 14.103 F. Tinnenfeld, art. cit., p. 588; Vezi şi: G. Hofmann, art. cit., p. 257-258 şi, de asemenea: D.Moschos, art. Photius, Patriarch von Konstantinopel, în: MarL 5 (St. Ottilien, 1993) p. 208; E.Reichert, art. cit., p. 558.104 T.G. Bulat, art. cit., p. 13.105 A. Mai, Spicilegium Romanum, t. VII.; aici: Praefatio, p. VIII seq., apud: J. Hergenröther, op. cit.,vol. 3, p. 92-93.265