ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

juridice, de oratorie, literatură etc. încât, mai târziu, a putut fi considerat drept opersoană foarte educată.După moartea lui Ion Sandu Sturza (1822-1834), Mihail Sturza, cu sprijinulruşilor, a candidat la tronul Moldovei. Conform Regulamentului Organic redactatde generalul rus Pavel Dimitrievici Kiseleff, după tratatul de pace ruso-turc de laAdrianopol, (2/14 septembrie 1829) şi intrat în vigoare în Moldova începând cu1/13 ianuarie 1832, domnitorii Ţărilor Române urmau să fie propuşi de Rusia şiconfirmaţi în scaun de Turcia. Mihail Sturza a plecat la Istanbul pentru a ficonfirmat de sultanul Mahmud II. Acolo s-a lovit de opoziţia lui Ştefan Vogoride,fost locţiitor de domn în Moldova pe vremea revoluţiei Eteria (1821-1822).Vogoride, fiind un favorit al sultanului, i-a promis că nu se va opune numirii lui cadomn al Moldovei dacă se va căsători cu fiica sa, Smaragda. Mihail Sturza aacceptat acest compromis, fiind confirmat de către Poartă ca domn al Moldovei la18/31 mai 1834. Astfel Mihail Sturza a fost primul domn „organic” al Moldovei,adică ales în conformitate cu principiile Regulamentului Organic.Ca domn al Moldovei a iniţiat un proiect de lege referitor la articolul 417 dinRegulamentul Organic, care obliga Mitropolia şi episcopiile să-şi plătească datoriala stat într-o perioadă de zece ani. Domnitorul a propus un proiect de lege orin caredorea ca averile Mitropoliei, ale episcopiilor sufragane şi ale mănăstirilorneînchinate să fie subordonate unei autorităţi laice centrale, în realitate controluluipersonal. În semn de protest, Mitropolitul Veniamin Costachi şi-a prezentatdemisia la 18 ianuarie 1842, retrăgându-se la mănăstirea Slatina. În 1844 Divanuldomnesc a votat o lege care echivala cu secularizarea averilor bisericeşti.Chiar la începutul domniei sale, în noiembrie 1834, Mitropolitul VeniaminCostachi şi cu Gheorghe Asachi au iniţiat deschiderea unei Academii la Iaşi, care astat la baza actualei Universităţi ieşene, înfiinţată în anul 1860. Academia a fostnumită „Mihăileană” după numele domnitorului, dar se pare că meritul principal îndeschiderea acesteia l-au avut cei doi învăţaţi amintiţi mai sus.Mihail Sturza mai fusese căsătorit a dată, înainte să fie domn al Moldovei.Din această căsătorie au rezultat doi copii: Dumitru şi Gheorghe, ambii fiind trimişila studii în străinătate. Dumitru a fost mai apropiat de tatăl său, urmându-l maitîrziu în exil, în vreme ce Grigore i-a făcut opoziţie când a candidat la tronulMoldovei, în anul 1858. Din căsătoria cu Smaragda Vogoride au rezultat doi băieţi71