ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

deţinut de el la Baden-Baden a fost demolat, el aflându-se pe locul numitAugustaplaz.Toate aceste imobile amintite au fost cumpărate pe numele soţiei, probabilpentru a nu putea avea copii din prima căsătorie pretenţii la moştenire. După cumse vede, familia Sturza a plecat în exil luând cu sine un imens capital. Se spune căau luat cu ei tot tezaurul ţării, 6 averea lor fiind proverbială. Se pare că demolareapalatului din Augustaplaz în timpul regimului nazist nu a avut numai raţiuni legatede sistematizarea oraşului. Hitler spera să găsească îngropată în fundaţia palatului ocomoară, căci auzise de obiceiul oriental al îngropării comorilor la temelia uneiconstrucţii. 7 Contemporanii evenimentelor relatează că naziştii au folosit încăutarea comorii aparate sofisticate de detectare a metalelor, rezultatul căutărilorrămânând secret. Se pare că cei care au jefuit Capela (în 1919 şi 1984) construitămai târziu, căutau aceeaşi presupusă comoară. După unii, Sturza deţinea o avereevaluată la 125 de milioane franci aur, o sumă pe atunci colosală. În testamentulsău din 28 octombrie 1863, Mihail Sturza îşi evalua averea la 5 milioane de franci,fără a fi incluse proprietăţile din Moldova şi averile trecute pe numele soţiei.Cea mai mare atenţie a lui Sturza era însă de a redobândi tronul Moldovei.Astfel, deşi locuia la Paris, Sturza prefera ca reşedinţă de vară palatul de la Baden-Baden, în perioada anului când staţiunea balneară devenea, în mod neoficial,capitala diplomatică a Europei. Numeroşi oameni politici şi şefi de state ai Europeicăutau în oraşul de la marginea Pădurii Negre linişte pentru a-şi reface forţele,precum şi efectele tămăduitoare ale apelor termale. Fostul domn al Moldovei căutasă profite de apropierea unor politicieni influenţi şi organiza pentru ei serate şibanchete extrem de luxoase ce au rămas multă vreme în amintireacontemporanilor. 8Sturza a crezut că un moment prielnic pentru reocuparea tronului Moldoveis-a ivit în anul 1858, când marile puteri europene au permis Ţărilor Române să-şialeagă singure domnitorii. El s-a întors în Moldova şi a candidat la tron careprezentant al partidei antiunioniste. Nu a reuşit să adune în jurul său decât puţini6 Peter Hirschfeld, Heinrich Niester, Geschichte der Stadt Baden-Baden, Karlsruhe, vol. I, 1975, p.328.7 Constantin C. Giurescu, O ctitorie românească la Baden-Baden, în Magazin istoric, mart. 1976, p.27.8 O ctitorie a unui domn moldovean, în Magazin istoric, nr. 36, mart. 1970, p. 79.73