ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

lui Dumnezeu (§ 55–57). Iubirea de Dumnezeu se naşte numai din virtuţi (§ 58).Adevărata închinare a lui Dumnezeu Tatăl este în Duh şi Adevăr/Fiul (§ 59), adicăîn mod netrupesc (§ 60) cum sunt doar îngerii şi sufletele (§ 61). Dar omul esuperior îngerilor prin faptul că stăpâneşte peste creaţie (§ 62) şi pentru că îşiexteriorizează cunoaşterea (§ 63). Superiori îngerilor prin chip, le suntem însăinferiori în ce priveşte asemănarea cu Dumnezeu care se face prin luminăridumnezeieşti (§ 64), care sunt distincte de fiinţa lui Dumnezeu (§ 65). Aceastăluminare a fost haina lui Adam în rai şi va fi locuinţa noastră viitoare, şi ea a fostarătată de Hristos apostolilor pe Tabor şi lui Pavel pe drumul Damascului (§ 66–67).Textul celor 150 de capitole trădează, am văzut, urmele clare ale unei lecturi atratatului augustinian De Trinitate. Indicii similare, semnalate în 1997 de Floghaus,apar însă şi în alte scrieri ale Sfântului Grigorie Palama; e vorba deTratatul-discurs despre Economia mântuitoare a lui Hristos, inclus ulterior încolecţia Omiliilor ca Omilia 16, precum şi de un alt tratat de spiritualitate isihastăîn formă epistolară transmis în manuscrise sub titlul: Către preaaugusta întremonahii, Xeni, despre patimi şi virtuţi şi despre cele născute din răgazul/oprireaminţii 105 . Aşa cum îl descria în 1959 părintele J. Meyendorff, „acest lung tratatduhovnicesc a fost scris în momentul cel mai tensionat al polemicii teologice şi alrăzboiului civil, la care Palama face aluzie. Aluzie care permite datarea lucrării:Palama e tocmai condamnat de sinod sub o falsă acuzare, ca şi Sfântul IoanHrisostom care fusese acuzat de origenism; se gândea să nu mai scrie, dar l-a scosdin tăcere cerându-i o povăţuire duhovnicească bătrâna monahie Xeni care ocupă opoziţie influentă fiindu-i încredinţată educaţia «fiicelor marelui împărat», probabilfiicele lui Andronic III († 1341). Acest tratat e opera duhovnicească cea maicompletă a lui Grigorie, în care dezvoltă mai ales teme antropologice care îi suntdragi şi arată bine legătura necesară care există între spiritualitatea sa întemeiată pe105 Editat în Philokalia, 1782, p. 929–949, text reluat în PG 150, 1044–1088, tratatul a fost editatcritic pe baza a 19 manuscrise de P. Christou: Gregoriou tou Palama Syngrammata, V, 1992, p. 193–230 text şi 133–138 introducere. Există o traducere neogreacă a monahului Teoclit Dionisiatul: Prosten semnotaten monazousais Xene, Tesalonic, 1974, 1986 2 , şi una americană a lui Daniel Rogich: St.Gregory Palamas, Treatise on the Spiritual Life, Minneapolis, 1995. O prezentare şi interpretareanterioară (redactată în 1987) pe baza textului din PG 150 am publicat în articolul: Morala şispiritualitatea ortodoxă în viziunea Sfântului Grigorie Palama. Pe marginea unui opuscul mai puţincunoscut”, Revista teologică, nr. 3/1994, p. 15–43.135