ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

operei mântuitoare săvârşită de Domnul nostru Iisus Hristos. Dar prin însăşi natura lui,apostolatul nu putea dăinui; fiind dependent de factori subiectivi, odată cu moartea ultimuluiApostol, el avea să înceteze. De aceea trebuinţele credincioşilor pentru cuminecare şi agapafrăţească, s-au continuat de către presviteri, adică de slujitorii bisericeşti din cele trei trepte aleierarhiei: episcopi, preoţi şi diaconi.2. Cine au fost cei şaptezeci (şi doi) 25 de ucenici ai Mântuitorului?Sfântul Apostol Luca în cartea Faptele Apostolilor ne mărturiseşte că la Cincizecime, creştiniise împărţeau în „Apostoli” şi „fraţi” (cap.1,15). Cine erau Apostolii şi care a fost rostul lor amîncercat să prezentăm în paginile anterioare. „Fraţii”, însă, sunt cei care credeau în cuvântulpropovăduit de Apostoli şi se botezau în numele lui Iisus, făcându-se părtaşi ai împărăţieicerurilor. Ei se numeau fraţi, căci erau toţi fii ai lui Dumnezeu, care păzeau în inimile loradevărul vieţii veşnice, care se învredniceau cu darurile Sfântului Duh şi vieţuiau dupăporunca lui Iisus Hristos.Cu toate acestea, tot Sfântul Apostol Luca în Evanghelia sa, mai menţionează un altgrup de creştini – cei şaptezeci (şi doi) de ucenici – care, aleşi special de Domnul (Luca 10,1),au fost trimişi la propovăduire (Luca 10,3 u.). Chemarea Mântuitorului era adesea de ordingeneral „veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi!” (Matei 11,28) şi toţi care-L urmau eraunumiţi în sens larg „ucenici”. Totuşi, aici, este vorba de o chemare specială a celor şaptezeci(şi doi) de ucenici, din partea Mântuitorului. De o astfel de chemare s-au bucurat numaiApostoli, deci e normal să se nască întrebarea, dacă aceştia au jucat vreun rol în ierarhiabisericească.Comparând alegerea celor şaptezeci (şi doi) de ucenici (Luca 10,1-22) cu alegereaApostolilor (Matei cap. 10) se observă o mare asemănare. Dar există şi deosebiri, căciApostolii sunt trimişi „ca nişte oi în mijlocul lupilor” (Matei 10,16), pe când cei şaptezeci (şidoi) „ca nişte miei în mijlocul lupilor” (Luca 10,3). De aici se deduce că cei din urmă aveau să25 “Paranteza şi doi adăugată după şaptezeci vrea să spună că unele manuscrise şi codici scriu şaptezeci şi doi,pe când altele, cele mai multe şi mai bune, scriu şaptezeci de ucenici”, cf. Ioan Mircea, Dicţionar al Nouluitestament, EIBMBOR, Bucureşti 1984. P.470. “E vorba de două tradiţii diferite; potrivit celei greceşti,numărul popoarelor descendente din Noe, menţionate în capitolul 10 din Cartea Facerii, au fost 72, în timp cetradiţia ebraică consemnează 70. De reţinut că numărul apostolilor are o dimensiune simbolică; cei 12 – carealcătuiesc nucleul – sunt în relaţie cu cele 12 triburi ale lui israel, cărora mesajul evanghelic li se adresează cuprioritate; cei 70 sunt în relaţie cu neamurile non-iudaice, a căror evanghelizare este solicitată de caracteruluniversal al creştinismului”, cf. Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită de Bartolomeu Valeriu Anania,EIBMBOR, Bucureşti 2001, p. 1534, nota a.314