ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

Sfântul Diadoh, de scaunul Romei. Deşi putându-se revendica din rădăcinaplatoniciană şi stoică comună, ce identifică virtutea cu raţiunea dreaptă şidesăvârşită, raportarea de către ambii autori a împlinirii acesteia în viaţaduhovnicească la cele trei virtuţi cardinale creştine: credinţa, nădejdea şi dragostea,face posibilă existenţa unei influenţe a operei Fericitului Augustin asupra SfântuluiDiadoh şi oricum posibilitatea unei raportări mult mai largi a operei acestuia. 74De asemenea, confirmând posibilitatea influenţei Fericitului Augustin asupraSfântului Diadoh al Foticeei, sunt similarităţile tematice şi de expresii existente încapitolele cărţilor X şi XI din Confesiunile Fericitului Augustin şi Centuriagnostică a Sfântului Diadoh, în special tema memoriei ca sediu al prezenţei divineîn om, la care se ajunge depăşind simţurile trupeşti şi ajungând „la largile câmpii şispaţioasele [sale] palate..., unde sunt strânse comorile imaginilor şi gândurilornoastre”. 75De aceea se poate conchide că similaritatea tematică, de expresii şi de limbajîntre unele locuri din scrierile Sfântului Diadoh şi cele din operele unor SfinţiPărinţi anteriori din care cu siguranţa s-a inspirat, confirmă încadrarea mai largă aoperei diadohiene în cadrul aceluiaşi curent de precizare a tradiţiei mistagogice aBisericii: “Atunci când omul, atingând nestricăciunea trupului, ajunge mai aproapede Dumnezeu, ne spune Sfântul Diadoh, aşa va fi văzut Dumnezeu de oameni,după cum iarăşi poate omul să-l vadă pe Dumnezeu” (ñH *b