ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

desigur, loc în revistele centrale şi eparhiale, iar manualul amintit înregistrează unnumăr considerabil de studii 9 , dar la o examinare mai atentă, mai ales aconţinuturilor, această relativă bogăţie descoperă şi un revers: multe studii suntsemnate de doctoranzii de atunci, fiind lucrări de magisteriu, rareori depăşind înproblematică sau tratare nivelul compilaţiilor reuşite. De asemenea, în tematicamajorităţii studiilor se resimte comanda ideologică a regimului şi chiar atunci cândautorii tratează cu competenţă şi fără compromisuri subiectele lor, grija de a nu ieşiîn nici un fel din limitele ideologice impuse de regim şi acceptate de Biserică esteevidentă. Nu este locul pentru a demonstra aici că Teologia Morală a fost probabildisciplina cea mai afectată de politica statului ateu faţă de Biserică şi învăţământulteologic. 10 De pildă, în afară de câteva studii ale profesorului Nicolae Mladin dinanii 50, nici unii dintre zecile de titluri publicate nu abordează fundamentele,scopurile şi principiile şi metodele Teologiei Morale Ortodoxe.Cu toate că schimbările majore ale realităţilor istorice din prima jumătate asecolului trecut impuneau o reevaluare a întregului demers al disciplinei, aceasta nusocială a Sf. Ioan Gură de Aur, Bucureşti, 1949, dar care nu sunt de amploare; ca şi volumul Studii deteologie morală, Sibiu, 1969, publicat de fostul titular al disciplinei la Sibiu şi proaspătul mitropolitNicolae Mladin, de fapt o culegere de studii apărute anterior. După 1989, excepţia este „În Hristos şiîn Biserică”. Teologia iubirii (vol. I: Iubirea, taina căsătoriei, vol. II: Adevărul şi frumuseţeacăsătoriei), Alba Iulia, 1996, de Pr. prof. Ilie Moldovan, monografie dedicată unei axiologii a iubiriiconjugale, probabil unică prin amploare şi abordare în literatura ortodoxă contemporană.9 Multe semnate, cum era de aşteptat, de titularii catedrelor de la Bucureşti şi Sibiu (profesorii OrestBucevschi şi Constantin C. Pavel, respectiv Nicolae Mladin şi Ioan Zăgrean), dar şi de teologiconsacraţi precum Dumitru Belu, Ioan Bunea, Ioan G. Coman, Dumitru Stăniloae, sau în curs deconsacrare precum Sorin Cosma sau Dumitru Popescu.10 O situaţie oarecum similară a cunoscut Dreptul canonic, datorită implicaţiilor sale sociale şipolitice inevitabile. Poate părea surprinzător, dar nu acelaşi a fost cazul Asceticii şi misticii sauSpiritualităţii care, chiar desfiinţate din programele analitice, au putut fi regăsite – e adevărat, nu înaceeaşi extindere - în mod firesc în Dogmatică şi în Liturgică. Iar în măsura în care nici acest lucru nua fost posibil, ele au împărtăşit cu Teologia fundamentală (Apologetica) soarta domeniilor oficialinterzise dar cercetate pe ascuns şi cu râvnă, spre deosebire de Teologia morală, admisă oficial, însănumai cu preţul alinierii la obiectivele ideologice străine Bisericii. Raporturile Bisericii cu puterea osunt în curs de reevaluare într-o serie de studii istorice bazate pe accesul la arhivele interzise pânărecent. Învăţământul teologic nu va atrage, probabil, prea multă atenţie. Mai larg, despre contextulpolitic şi adaptarea Bisericilor din blocul comunist la rigorile impuse de statul ateu, cu referire laafectarea atitudinii şi discursului moral al acestora, vezi - cu prudenţă, datorată utilizării în prea maremăsură a unor surse secundare şi cu insuficientă atenţie dată fenomenului cenzurii publicaţiiloroficiale bisericeşti.185