13.07.2015 Views

ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

să îmbrace cu binecuvântare însemnele (symbola) vestimentaţiei (schema)monahale mari, complete. Aceasta se compune din: cămaşă, centură, rasă, sandale,mantie, camilafcă, cruce, analav şi culion. Aşa cum scrie profesorul P. Christou:„Dar când a apărut idioritmia, mulţi monahi, vrând să urmeze o asceză mai uşoarăşi să se mişte în lume, au lăsat <strong>de</strong>oparte la sumarea «schimei» culionul şi analavulpentru o etapă <strong>de</strong> maturitate sau pentru sfârşitul vieţii, şi atunci «schima» s-ascindat în mică şi mare. Acest obicei nu s-a impus general, nu s-a introdus închinovii şi n-a fost recunoscut în practica Bisericii. Cum se <strong>de</strong>duce din răspuns,Pavel luase «schima» mică şi, cunoscând ve<strong>de</strong>rile lui Grigorie, îl întreabă dacăpoate să ia cu binecuvântare şi însemnele «schimei» celei mari” 120 . Palamarăspun<strong>de</strong> categoric: există o singură „schimă” monahală, cea mare. Părinţii n-aucunoscut o „schimă” mică, iar Sfântul Teodor Studitul interzice expres divizarea eiîn „mică” şi „mare” (§ 4). În opinia lui Palama, această împărţire e rezultatul unuifenomen recent, când unii monahi au început să-i oprească pe călugării începătorisă poarte culionul şi analavul ca să-i oblige să se smerească (§ 4). Pavel poate <strong>de</strong>cisă le îmbrace cu binecuvântare dacă meditează la semnificaţia lor duhovnicească:nepătimirea şi răstignirea interioară, pe care a făgăduit să le asume când a <strong>de</strong>venitmonah chiar fără să ia şi aceste simboluri exterioare (§ 5). De asemenea, nu trebuiesă aştepte o boală sau moartea pentru a le lua, fiindcă monahului i se cere nu numaischimbarea hainei, ci ameliorarea conduitei şi a vieţii (§ 6). Potrivit profesoruluiChristou, această observaţie oferă un indiciu pentru datarea epistolei. Vorbind <strong>de</strong>frica <strong>de</strong> moarte, Pavel nu s-ar referi la moartea din motive <strong>de</strong> bătrâneţe, întrucât eracu siguranţă mai tânăr (cel puţin cu 15 ani) <strong>de</strong>cât Palama, ci la cumplita epi<strong>de</strong>mie<strong>de</strong> ciumă, „Moartea Neagră”, în care a pierit o treime din populaţia Europei şi caren-a ocolit nici Constantinopolul, un<strong>de</strong> a bântuit în 1347–1348, când GrigoriePalama fusese ales şi hirotonit arhiepiscop al Tesalonicului, dar din pricinaregimului zeloţilor din Tesalonic a rămas în Constantinopol 121 .120 V, p. 145.121 Ibid., p. 146.148

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!