ANUARUL ACADEMIC 2003-2004 - Facultatea de Teologie "Andrei ...

grecesc încât preferau împăcarea şi coabitarea cu turcii decât supunerea faţă deRoma.Ajutorul pe care Apusul l-ar fi putut trimite în Constantinopol nu a fost opritpentru că grecii n-au acceptat unirea, ci pentru că el nu era interesat ca imperiul sămai dăinuie. Coroana imperială bizantină era râvnită cu ardoare de principeleAlfons al V-lea al Aragonului şi Neapolului încât ajutorul modest pe care papaNicolae al V-lea intenţiona să-l trimită la Constantinopol a fost în cele din urmăoferit acestui suveran. Oricum, Apusul nu urmărea salvarea Imperiului Bizantin, iarpentru reinstalarea dominaţiei latine în Constantinopol nu erau create premiselenecesare.Viitorul Bizanţului fusese de mult discutat şi, în mare măsură, decis deforţele politice din afară. Imperiul, care ajunsese în urma cuceririlor turceşti doarun oraş-stat, depindea acum mai mult de deciziile sultanului decât de cele alesuveranilor apuseni.2. Asediul şi cucerirea ConstantinopoluluiSultanul Mahomed al II-lea, un temperament energic, orgolios şi talentat (cuveleităţi filosofice, ştiinţifice şi lingvistice), deţinând o remarcabilă pregătiretactică şi militară, întocmea permanent planuri de atac asupra capitalei bizantine. Înacest sens, chemase tot felul de specialişti printre care se număra şi artileristulOrban sau Urban din Transilvania, constructorul tunului cel mare care a fost tras înfaţa zidurilor Constantinopolului de şaptezeci de perechi de boi şi două mii debărbaţi (cf. Chalkokondil). Acesta şi-a oferit serviciile mai întâi bizantinilor darneavând cu ce să-l plătească a plecat la turci care i-au oferit un preţ de trei ori maimare decât ceruse. Astfel, armata otomană, care însuma după estimările eronate alecronicarilor între 160000-300000 de soldaţi, în realitate fiind vorba aproximativ de70-80000, era dotată cu o artilerie performantă ce putea face breşe mari în zidulcare apăra oraşul în partea vestică pe o lungime de 7 kilometri. Tunul cel mare,deşi nu putea executa decât cel mult 7 trageri pe zi, arunca ghiulele în greutate de600-900kg. care produceau spărturi mari în zid. În plus, au fost săpate numeroasegalerii, intenţionându-se pătrunderea în oraş pe sub ziduri.Sultanul luase măsuri pentru ca Bizanţul să nu poată fi ajutat din afară. Maiîntâi a făcut inofensivă armata creştină din Moreea, care aflată sub conducerea lui28