Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

cotă de -4,60 m faţă de nivelul actual. Din umpluturile succesive
ale gropii au fost extrase materiale ceramice specifice sec. II
p.Chr. şi numeroase oase de animale, inclusiv schelete întregi
de câini(?) probabil sacrificaţi intenţionat şi acoperiţi cu pietre.
Sector „Cartaş-cuptor Panaitescu” (extramuros)
Gabriel Talmaţchi, Cristina Talmaţchi
Surprinsă încă din 1911-1912 de către Vasile Pârvan 4
locuirea medievală timpurie de la Pantelimonu de Sus a rămas
necercetată până în prezent. Având la bază aceste informaţii şi
altele mai noi apărute în ultimii ani 5 , campania din 2010 a vizat
şi efectuarea unor secţiuni de sondaj în puncte unde în timpul
perieghezelor au fost identificate materiale ceramice specifice,
încercându-se astfel clarificarea unor aspecte privind locuirea
medieval timpurie din apropierea cetăţii antice. Punctul în care
s-au efectuat secţiunile de sondaj se află la SV de cetate, la
cca. 300 m de aceasta şi la 15 m de cuptorul cercetat în anul
1980 de A. Panaitescu 6 , în apropierea pârâului Pantelimon, pe
dealul de pe partea nordică a acestuia. Deoarece el se află între
cuptorul amintit şi locuinţa familiei Cartaş, l-am numit punctul
„Cartaş - cuptor Panaitescu”, fiind astfel mai uşor de identificat
în teren, mai ales că nu are o denumire anume în topografia
locală. Acesta se prezintă ca o ruptură de mal care se surpă
lent datorită apelor pluviale şi gerurilor din timpul iernii,
pământul ce alunecă antrenând şi fragmente ceramice.
Au fost deschise două secţiuni: S1 dispusă E-V, de 10 x
4 m, şi S2 dispusă N-S ,de 8,50 x 2 m. După -0,8 m, incluzând
stratul vegetal şi pământ galben, cercetarea a fost restrânsă la 4
x 4 m, în partea de V a S1, singura care a furnizat date
referitoare la perioada menţionată. Aici, la -0,77 -0,87 m, a fost
identificată parţial o locuinţă medieval timpurie (2,70 x 1,37 m),
ce avea în colţul de SE un cuptor. Forma acesteia pare a fi fost
dreptunghiulară cu colţurile rotunjite, iar podeaua, din lutuială
subţire (2,5-3 cm), era uşor albiată. Stratul gros de cenuşă cu
lemn ars de deasupra podelei (de cca. 0,2 m) arată modul în
care a încetat folosirea locuinţei, iar podeaua nu foarte
bătătorită şi pământul nu prea copt al cuptorului şi din preajma
acestuia sugerează o locuire a ei de scurtă durată.
Pe ansamblu, materialul arheologic descoperit constă în
ceramică fragmentară (sec. IX-X) - arsă oxidant şi reducător
(confecţionată din pastă nisipoasă şi ornamentată prin incizie
sau din pastă curată cu decor în lustru) -, obiecte de uz casnic
din lut (fusaiolă) etc. În stratul vegetal au apărut şi fragmente
ceramice specifice sec. IV-VII.
Materialul rezultat a fost depozitat la MINAC.
Note:
1. Vasile Pârvan, Cetatea Ulmetum, II, 1. Descoperirile
campaniei a doua și a treia de săpături din anii 1912 şi 1913, în
Analele Academiei Române, tom XXXVI – MEM. SECŢ.
ISTORICE, Bucureşti, 1913, p. 274 şi Pl. XII, nr. 2 şi XIII, nr. 1,
fig. 27.
2. Idem, p. 293 : „Poarta de N-V fiind astupată încă din vremea
mai târzie bizantină, intrarea ei a fost utilizată apoi ca o
încăpere, fiind închisă şi dinspre cetate cu un zid barbar
(însemnat de mine complet în planul general al cetăţii) iar în
dreapta şi în stânga, alte camere şi cămăruţe au fost clădite în
acelaşi chip primitiv, prin ziduri duse perpendicular pe cel al
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
99
cetăţii, indiferent de orice consideraţii mai înalte arhitectonice”
(...).
3. Idem, p. 288 : „În adevăr cu o lovitură de târnăcop poţi
răsturna toate aceste construcţii barbare alcătuite fără nici un
plan, şi de fapt numai cu mare greutate puteam împiedeca pe
lucrători de aceste “ziduri” care îi indignau prin lipsa lor de
interes (...) Cu toate neplăcerile ce le am cu cercetarea lor, căci
acoperă stratele mai vechi de cultură şi mă împiedecă foarte
adeseori de a pătrunde până la nivelul primitiv al cetăţii, m-am
hotărât să le cruţ peste tot (...)”
4. V. Pârvan, Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campanii
de săpături din vara anului 1911, Şedinţa dela 3 Fevruarie 1912,
AARMSI 34 (1912), p. 570, pl. XXIII/fig.2, pl. XXV/fig.2/5; V.
Pârvan, Cetatea Ulmetum. Descoperirile campaniei a doua şi a
treia de săpături din anii 1912 şi 1913, Şedinţa dela 18
Octombrie 1913, AARMSI 36 (1913), pl. XXVIII/1.
5. S. A. Krebs, Intensive survey in the vicinity of late roman
Ulmetum, SCIVA 49, 1 (1998), p. 97 – 125; C. Paraschiv-
Talmaţchi, Noi informaţii privind evul mediu timpuriu în zona
centrală a Dobrogei, Pontica, 43, 2010, sub tipar.
6. A. Panaitescu, Cuptor de ars materiale de construcţii
descoperit la Ulmetum, Pontica 14 (1981), p. 303 – 308.
Abstract
There were done explorations on the south-western
part of the fortress, at about 300 m and 15 m from the kiln
examined by A. Panaitescu in 1980, near the river Pantelimon,
on the hill situated on the north side of the river. As it situated
between the above mentioned kiln and Cartaş family house, we
named the area „Cartaş-Panaitescu kiln”, thus being easier to
be identified on site, mostly because it does not have a certain
name in the local topography.
There were opened two sections: S1, of 10 x 4 m, E-V
oriented, and S2, of 8.5 x 2 m, N-S oriented. Passing – 0.8 m,
including the vegetal stratum and yellow clay, the examination
was limited to 4 x 4 m, in the western part of S1, the only
section providing data referring to the above mentioned period.
Here, at – 0.77-0.87 m, there was partly identified an early
medieval house (2.70 x 1.37 m), with a kiln in the south-eastern
area. The house shape seemed to be rectangular with rounded
corners, the thin clay floor (2.5-3 cm), being slightly trough
shaped. The thick stratum of ashes including burnt wood,
situated upon the floor (of about 0.2 m) shows the conditions
under which the house was not used anymore. The not well
beaten floor and the slightly burnt clay of the kiln and around it
show a very short living here.
On the whole, the archaeological material includes
fragmentary pottery (9th-10th centuries) – oxidating and
reducing burnt - clay household objects (spindle weight) etc.
Inside the vegetal stratum there emerged also pottery fragments
specific to the 4th - 7th centuries.
The material was stored at the Museum of National
History and Archaeology in Constanța.
46. Petreștii de Jos, com. Petreștii de Jos, jud.
Cluj
Punct: Cheile Turzii, Peștera Ungurească
Cod sit: 55295.06
Autorizația de cercetare arheologică sistematică nr. 128/2010