Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

More documents

Recommendations

Info

Abstract In 2010 campaign several samples for sediment, radiocarbon and pollen analysis were taken. Also, 7 metres west from SI, we realised, draw and photographed a new stratigraphic profile. 77. Vităneşti, com. Vitănești, jud. Teleorman Punct: Măgurice Cod sit: 153811.01 Autorizația de cercetare arheologică sistematică nr. 89/2010 Colectiv: Radian-Romus Andreescu – responsabil, Katia Moldoveanu (MNIR), Adrian Bălăşescu, Radu Valentin, Constantin Haită (MNIR-CNCP), Ion Torcică, Pavel Mirea, Mădălina Dumitru, Pompilia Zaharia, Andreea Bârzu (U București) Tell-ul se află în valea Teleormanului, la 1,5 km E de şoseaua Bucureşti-Alexandria, în apropierea terasei de NE. Primele cercetări au fost întreprinse în 1993. În prezent cercetările se derulează în cadrul programului „Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos”, proiectul „Cercetarea locuirii neo-eneolitice din vestul Munteniei”. Obiectivul principal al campaniei 2010 a constat în finalizarea cercetării ultimului nivel de locuire al tell-ului. Pentru atingerea obiectivului propus, cercetarea s-a concentrat iniţial în suprafaţa SY, în sectoarele B-A III (1-5), A IV (1-5), S-Z (1-5) şi în suprafaţa SX, în sectorul D-G (6-10). Pe parcursul campaniei, datorită tipului de complexe arheologice descoperite, s-au deschis noi suprafeţe, una în continuarea sectorului B-A III (c.6- 7), cu dimensiunile de 10 x 4 m şi a alta cu dimensiunile de 2 x 14 m pe lungimea c.A IV (1-7). În zona c.A IV 5 a mai fost deschisă o casetă de 1 x 2 m. Între noile suprafeţe au fost păstraţi martori stratigrafici cu lăţimea de 0,30 m. În sectorul B-A III (1-5), nivelul vegetal şi partea superioară a nivelului cultural erau afectate de activităţi contemporane, observându-se urmele arăturii. După demontarea nivelului vegetal, care avea grosimi de 10-15 cm şi conţinea multe materiale arheologice, s-a ajuns pe toată suprafaţa sectorului pe un nivel maroniu-închis, pigmentat cu chirpici ars. Acesta acoperea o zonă de culoare maroniuroşcată, formată din chirpici ars, mărunţit, ce se întindea în c.AII (3-5) şi AIII (3-5), pe panta lină a tell-ului. S-a considerat că acesta reprezintă nivelul de distrugere al unei locuinţe incendiate, ce a primit indicativul numeric 16. Chirpiciul ars avea o grosime de 2-5 cm. Acesta se continua şi în suprafeţele noi deschise, în c.AIII 6 şi AIV 3-6. În nivelul de distrugere, dar şi sub acesta, au fost descoperite peste 15 vase sparte in situ, întregi şi întregibile, 4 râşniţe fragmentare şi greutăţi de lut ars. În unul din vase se afla un fragment distal dintr-o dăltiţă de os. Materialul ceramic era concentrat în c.AIII 4 şi AIV 5. S-a observat că o parte din latura de NV a locuinţei a fost realizată prin tăierea nivelurilor anterioare acesteia, cu scopul probabil de a se obţine o suprafaţă de călcare aproximativ orizontală. În c.B3-5, A3-4 a fost descoperit un nivel neuniform format din fragmente de chirpici ars cu dimensiuni cuprinse între 0,5-5 cm, în care se găseau vase sparte in situ, întregi şi întregibile. S-a considerat că acesta reprezintă nivelul de distrugere al unei locuinţei incendiate, de mici dimensiuni, ce a primit indicativul numeric 17. Pe latura de S a locuinţei s-a observat o tăiere a nivelurilor anterioare acesteia, Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010 152 asemănătoare celei surprinse în cazul locuinţei L.16. Scopul probabil al amenajării era de a se obţine pe panta din vechime a tell-ului o suprafaţă de călcare aproximativ orizontală. În cele două locuinţe, L16 şi L17 nu au fost descoperite vetre, ci doar plăcuţe de vatră amestecate în masa de chirpici. De asemenea, nu s-a observat vreo amenajare a nivelul de călcare. În suprafaţa dintre ele au fost cercetate o succesiune de 3-4 straturi cu caracter menajer. În sectorul S-Z (1-5), după demontarea nivelului vegetal, s-a ajuns pe o zonă cu caracter menajer. Aceasta acoperea c.S-Z 1-4 şi era formată din straturi cu grosimi variabile cuprinse între 1-4 cm. Aveau în compoziţie fragmente ceramice, oase, piese de silex, os, corn, scoică, cupru şi chirpici ars. Caracteristic acestei suprafeţe este descoperirea unui număr mare de fragmente de coarne de cerb în diverse stadii de prelucrare şi a numeroase fragmente de râşniţe cu dimensiuni cuprinse între 2-15 cm. În sectorul D-G (6-10) din suprafaţa SX după demontarea nivelului vegetal ce avea grosimi cuprinse între 10- 15 cm s-a ajuns pe un nivel cultural de culoare gri albicioasă cu o textură fină şi compoziţie diversă. Datorită acestor caracteristici dar şi al materialului arheologic ce îl cuprindea s-a considerat că aparţine nivelului Gumelniţa A2. La sfârşitul campaniei din anul 2010, considerăm că nivelul cultural Gumelniţa B1 din amândouă suprafeţele X şi Y a tell-ului a fost săpat în totalitate. Descoperirile arheologice constau din ceramică specifică fazelor B1 şi A2 a culturii Gumelniţa, material osteologic, plastică antropomorfă şi zoomorfă din lut, plastică antropomorfă din os, unelte din silex, os, corn, scoică, cupru. De asemenea, au fost descoperite în nivelul arabil fragmente ceramice aparţinând culturilor Cernavodă III şi Glina. Obiectivele următoarelor campanii vor fi cercetarea următorului nivel de locuire, Gumelniţa A2 şi stabilirea legăturilor aşezării neolitice cu mediul înconjurător. Bibliografie: R. Andreescu et alii, Vităneşti “Măgurice", com. Vităneşti, judeţul Teleorman, CCA 2009, p. 229-230. R.R. Andreescu, P. Mirea, K. Moldoveanu, I. Torcică, Noi descoperiri în aşezarea gumelniţeană de la Vităneşti “Măgurice", BMJT. SA, 1, 2009, p. 75-92. 78. Vlădeni, com. Vlădeni, jud. Ialomița Punct: Popina Blagodeasca Cod sit: 94802.01 Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 47/2010 Colectiv: Emilia Corbu (MJ Ialomița) Săpăturile arheologice desfăşurate în perioada 16 august-10 septembrie, pe baza autorizaţiei de cercetare sistematică nr.47/2010, au avut următoarele obiective: - delimitarea limitei de E a aşezării medieval-timpurii; - cercetarea complexelor de locuire interceptate parţial în cursul campaniei din anul 2009. - investigarea complexelor arheologice descoperite în 2010. În sectorul A de pe grindul sudic au fost delimitate un număr de 10 casete (A 30-A40) de 4 x 4 m, însumând un total
de 160 m 2 . Pe suprafaţa lor au fost descoperite un număr de nouă complexe arheologice din evul mediu şi epoca getică. Au fost cercetate integral: trei gropi de bucate medieval-timpurii; un atelier meşteşugăresc; o locuinţă de suprafaţă; o groapă cu funcţionalitate neprecizată. Au fost cercetate parţial următoarele complexe: un complex getic localizat în cas. A30; un complex getic aflat în cas. A37; un complex medieval-timpuriu aflat în A40; un segment de palisadă aflat în A40. A fost întocmită toată documentaţia aferentă cercetării acestora: 18 desene de grund şi de profil, 250 de fotografii, 60 de pungi cu material ceramic, 60 de pungi cu material documentar. Atelier meşteşugăresc nr. 1 (Cas. A30- A35, A38) S-a delimitat de la -0,35-0,40. În profil se prezenta ca o alternanţă de sedimente în lentile groase de detritus bruncenuşiu foarte afânat, alternate cu straturi de pământ galben. Era orientat E-V cu dimensiunile de 3,50 x 3,25 m. Avea podeaua din pământ bătut la -1,02 m pe care se afla un sediment de cenuşă vegetală. Cuptorul cruţat în lut se afla în colţul de SV şi avea o amenajare unică din care se păstrau trei elemente după cum urmează: - o groapă de alimentare aproximativ rotundă de 1 x 0,85 m şi adâncă de 1,75 m din care se alimenta focul; - o camere de ardere care probabil că în vechime fusese cotlonită, boltită până sub coş. Era rotundă cu diametrul de 1,35 m şi adâncimea de 1,65 m de la nivelul actual al solului. Faţă de nivelul podelei bordeiului avea adâncimea de doar 0,65 m. Se lega de coş printr-un canal lat de 0,60 m şi lung doar de 0,10 m, ca o gâtuire. Groapa era plină cu arsură, cenuşă, pământ ars, urme de lutuire ale pereţilor. - un coş de evacuare a fumului care se prezenta ca o platformă ovală de 1 x 0,75 m, de formă aproximativ ovală cu diametrul transversal de 1 m şi longitudinal de 0,75 m caracterizat de un strat fin de cenuşă. Avea două trepte, una la 0,95 m aproape de nivelul podelei şi o alta la 0,75 m. Detaliile constructive, dimensiunile şi amplasarea ne fac să credem că este vorba de un cuptor de meşteşugar, probabil de olar căruia nu i s-a păstrat camera de coacere cruţată dar pe care o bănuim după sedimentele caracterizate de mult pământ galben dispus în straturi orizontale vizibile şi pe profilul vestic al locuinţei. Inventarul atelierului era foarte sărac şi consta dintrun număr restrâns de fragmente ceramice neîntregibile provenite de la următoarele categorii ceramice: ceramica nisipoasă, ceramica cenuşie, ceramica roşie, ceramica smălţuită, ceramica lucrată cu mâna. Ceramica din pastă nisipoasă prezentă în toate straturile complexului se află în cantitate foarte mică, de doar 38 fragmente. Unele erau din pastă foarte bună cu nisip fin, arsă reducător uniform, decorată cu striuri oblice pe orizontale, registre de striuri, striuri verticale pe cele orizontale. Altele conţineau nisip de granulaţie medie, arse la roşu, decorate cu striuri. Din ceramica cenuşie, foarte rară în toată epoca, au apărut doar 13 fragmente din care unele lucrate la roata rapidă şi de culoare neagră. Cele lucrate la roata de mână sunt de culoare gri-cimentos, exfoliate, lustruite cu linii în reţea. Cele mai multe, 84 de fragmente, sunt din pastă roşie şi provin de la vase diferite. Un număr de 27 de fragmente erau din pastă roşiecărămizie, din care unele cu angobă gălbuie şi coaste la interior, Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010 153 ca de amforă. Alte 15 fragmente erau din pastă roşie, din care unele cu miezul negru în spărtură, provenite de la oale cu fundul plat. Din pastă fină cu mică, cu perete subţire de doar 5 mm, ardere oxidantă uniformă, decorate cu humă albă au apărut 14 exemplare. O buză şi o toartă păstrate de la o oală cu gura largă, buza răsfrântă, gâtul scurt, diametrul maxim în zona umerilor cu toartă lipită pe umăr şi buză. Alt exemplar provine de la o ulcea cu toartă. Fragmente mici, smălţuite în diverse culori, au apărut în 13 exemplare. S-au găsit 15 fragmente lucrate cu mâna, la adâncimea cuprinsă între 0,65-0,80 m, decorate cu brâu alveolat, din pastă omogenă, cu pelicule de calcar. Situaţia inventarului ceramic descoperit permite doar încadrarea cronologică largă în sec. XII - XIV. Datarea propusă are la bază: - coexistenţa unor specii ceramice diferite: a ceramicii din pastă nisipoasă (continuă până în sec. XII - XIII) cu ceramica din pastă roşie (pare în sec. XII-XIII), ceramică smălţuită (început de sec. XIV) şi ceramica din pastă fină, roşie cu mică decorată cu humă albă (apare în sec. XIII-XIV); - cantitatea mare de ceramică roşie din care unele fragmente cu miezul negru în spărtură asigură limita inferioară în sec. al XII-lea. In profilul de E se observă un alt complex, ce urmează a fi cercetat anul viitor. Groapă cu funcţionalitate neprecizată (Cas. A35, c.2) In anii anteriori am descoperit pe traseul SF şi în SA, c.1 o serie de gropi cu gura largă, fundul conic, formă neregulată considerate de noi ca fiind „gropi cu funcţionalitate neprecizată”. Textura sedimentelor, dispunerea, compoziţia din Cas. A35, c.2 ne sugerează că atelierul a fost intersectat de o astfel de groapă al cărei fund conic perfora podeaua acestuia până la -1,45 m. In fundul conic al gropii, care avea diametrul de 0,75 m şi adâncimea de -0,45 m, s-a găsit un denar unguresc ceea ce datează aceste complexe în sec. al XVI-lea şi le leagă de satul Blagodeşti, menţionat în documente în 1508. Locuinţa de suprafaţă (Cas. A36-A37) La doar -0,26 m de la suprafaţa actuală a solului a apărut o pată caracterizată de un sediment brun, cenuşos, cu arsură şi paiantă. Era orientată NE-SV şi avea dimensiunile de 5 x 3,50 m. A avut podea din lut galben bătătorit la -0,60 m de la nivelul actual al solului. Două gropi de pari cu diametrul de 0,30 m se aflau aproximativ pe mijlocul laturilor lungi. Dintr-un par se mai păstra un fragment de aproape 1m, prăbuşit. În colţul sudic era un cuptor cotlonit cu vatră în faţă. Vatra propriu-zisă era rotundă, cu diametrul de 1 m şi prezenta o refacere. Vatra din faţă era de aprox. 0,60 m. Întreaga construcţie a fost răvăşită de lucrările agricole. Inventarul este foarte sărac. Cantitativ predomină materialul ceramic din pastă roşie, fină, decorat cu humă alburie (29 ex.) şi fragmentele din pastă roşie ca de amforă, dar de calităţi diferite (19 ex.). Au apărut, de asemenea, 33 de fragmente din pastă lucrată cu mâna, aflate până la adâncimea maximă de -0,45 m ceea ce ne face să presupunem că au fost purtate de plug. Din pastă nisipoasă cu scoică, arsă oxidant dar şi reducător au fost găsite 8 fragmente. Din pastă cenuşie arsă în ambele variante, oxidant dar şi reducător, s-au găsit doar patru fragmente. Pe baza situaţiei stratigrafice, a detaliilor constructive ale complexului şi a fragmentelor ceramice descoperite, complexul se datează în sec. XII - XIV. Groapa de bucate nr. 22 (Cas. A32, c. 1,4)
Page 2 and 3:
Această publicaţie apare cu sprij
Page 5:
Cuprins Lista siturilor arheologice
Page 9 and 10:
Cronica cercetărilor arheologice d
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
transporta apele pluviale spre un b
Page 15 and 16:
În S8, c.1-4, a fost surprins col
Page 17 and 18:
piatră prinse cu mortar, pare să
Page 19 and 20:
0,65 m lăţime; înălţimea pân
Page 21 and 22:
străchini sau vase de bucătărie)
Page 23 and 24:
antropice. Acumularea unor astfel d
Page 25 and 26:
(maximum 35 cm). Ambele sunt săpat
Page 27 and 28:
După trei campanii arheologice, pr
Page 29 and 30:
înregistrate de rețeaua rutieră
Page 31 and 32:
excavaţia s-a desfăşurat la adâ
Page 33 and 34:
funcționalității acestuia, dar
Page 35 and 36:
conexate perioadei de utilizare a a
Page 37 and 38:
cenuşii lucrate la roată, de fact
Page 39 and 40:
Note: 1.Gh. Calotoiu, Contribuţii
Page 41 and 42:
afirmăm că fragmentele ceramice f
Page 43 and 44:
mai fost surprinse urme ale nivelur
Page 45 and 46:
(Starčevo-Criş culture) and to En
Page 47 and 48:
La ieşirea din oraşul Gheorgheni
Page 49 and 50:
până la construcţia C.A.P şi s-
Page 51 and 52:
Săpătura a fost condusă conform
Page 53 and 54:
vegetale, ce ar putea să reprezint
Page 55 and 56:
izantine flancată de două turnuri
Page 57 and 58:
vatră, amenajare identificată la
Page 59 and 60:
confirmată de fibula de fier și d
Page 61 and 62:
ceea ce este normal pentru marginea
Page 63 and 64:
26001 (+3,68/+3,40 - +3,06 m): stra
Page 65 and 66:
lor de verificare până în acest
Page 67 and 68:
practicat în jumătatea vestică a
Page 69 and 70:
măsură, ace de păr şi ace de cu
Page 71 and 72:
the realisation of the repertoire o
Page 73 and 74:
faptul că necropolele din sectorul
Page 75 and 76:
fost finanţate de la bugetul de st
Page 77 and 78:
Prezenţa străzii, intens circulat
Page 79 and 80:
SIII si SIV, c.1-5), a fost recolta
Page 81 and 82:
Timofte, Adelina Cioinac, Bogdan Gi
Page 83 and 84:
Au fost, de asemenea, efectuate tre
Page 85 and 86:
sistemul de caroiere a suprafeţei
Page 87 and 88:
lângă ceramică şi oase, în cad
Page 89 and 90:
Ionel Cândea, Costin Croitoru, Cer
Page 91 and 92:
S.A. Luca, D. Diaconescu, A. George
Page 93 and 94:
instalaţiei portuare. A fost ident
Page 95 and 96:
of the site and consisted in finish
Page 97 and 98:
cercetării celui sudic, a relaţie
Page 99 and 100:
acad. Vasile Pârvan, cu prilejul d
Page 101 and 102:
cotă de -4,60 m faţă de nivelul
Page 103 and 104: Şantierul Poiana Cireşului de la
Page 105 and 106: fragmente pe nivelul de călcare. P
Page 107 and 108: fragmente de la un vas de mari dime
Page 109 and 110: piatră, os şi silex. Există o fo
Page 111 and 112: A fost amplasată în jumătatea su
Page 113 and 114: complexul a fost întâi „purific
Page 115 and 116: fază 1, identificată în zona est
Page 117 and 118: largă de cca. 2-2,20 m, îngustân
Page 119 and 120: Abstract In 2010 we finished the di
Page 121 and 122: C.-M. Lazarovici, Gh. Lazarovici, D
Page 123 and 124: numit de noi C5, avea drept perete
Page 125 and 126: a zidului ZY2. Acelaşi raport exis
Page 127 and 128: SV-NE, un canal roman din piatra, C
Page 129 and 130: Rezultatele cercetărilor de până
Page 131 and 132: Subliniem totodată importanţa deo
Page 133 and 134: ceramic scos la iveală, în epoca
Page 135 and 136: Tot în zona de NE a săpăturii,
Page 137 and 138: o serie de periegheze în zona înt
Page 139 and 140: celor din 1978 (VII-VIII). Cercetă
Page 141 and 142: stratigrafică; astfel, cultura Cuc
Page 143 and 144: 70. Tărtăria, com. Săliştea, ju
Page 145 and 146: semifină, bine omogenizată, culoa
Page 147 and 148: - stratul 2, umplutură modernă di
Page 149 and 150: apariția materiei prime și a rebu
Page 151 and 152: - Nivel de prundiş bine tasat ames
Page 153: anterioară (L12/2009) şi un nivel
Page 157: RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC
Page 160 and 161: Cronica cercetărilor arheologice d
Page 162 and 163: 79. Alba Iulia, jud. Alba Punct: Ca
Page 164 and 165: cercetată, la cote diferite, în f
Page 166 and 167: 85. Botoşana, com. Botoşana, jud.
Page 168 and 169: foste benzinării, blocul-turn Romt
Page 170 and 171: Cercetările arheologice preventive
Page 172 and 173: La S de pivniţă, au fost descoper
Page 174 and 175: Având în vedere că cercetarea ar
Page 176 and 177: 92. Cerneţi, com. Şimian, jud. Me
Page 178 and 179: Descoperirile din perioada sec. VI
Page 180 and 181: - statuetă masculină (fragment) (
Page 182 and 183: Lista Monumentelor Istorice 2004. S
Page 184 and 185: şi 2 mm). Din cauza termenelor imp
Page 186 and 187: În interiorul acesteia s-a descope
Page 188 and 189: sudică a SXI, aflat în vecinătat
Page 190 and 191: Ţuţuianu (MCDR Deva), Luciana Iri
Page 192 and 193: Inventarul funerar: două mărgele
Page 194 and 195: Cpl19 - Complexul s-a conturat sub
Page 196 and 197: pigmenţi de cărămidă şi bucă
Page 198 and 199: zonă, realizata în opus mixtum, s
Page 200 and 201: Căminului Cultural din localitatea
Page 202 and 203: Planimetria staţiunii arheologice
Page 204 and 205:
111. Murani, com. Orțișoara, jud.
Page 206 and 207:
esturile unei unelte de fier slab c
Page 208 and 209:
profilul gropii, că aceasta este d
Page 210 and 211:
Valentina, în această zonă semna
Page 212 and 213:
cercetărilor arheologice din anul
Page 214 and 215:
otunjită, un umăr pe care se afla
Page 216 and 217:
un vas de culoare cenuşie din past
Page 218 and 219:
staţia totală, ei constituind axu
Page 220 and 221:
ei nu au fost găsite în SII şi I
Page 222 and 223:
de cărbune şi pământ ars la ro
Page 224 and 225:
cărbune. Pe marginea sudică a fos
Page 226 and 227:
prăbuşindu-se spre zona central-n
Page 228 and 229:
5,50, iar a şanţului C2, în drep
Page 230 and 231:
fragment de silex (lamă) de culoar
Page 232 and 233:
codul 7.5YR4/4 din catalogul Münse
Page 234 and 235:
omogenă, compactă, de culoarea br
Page 236 and 237:
Notă: Petre Beşliu Munteanu, Le b
Page 238 and 239:
adâncimea reală, aşa cum am ară
Page 240 and 241:
Chiar dacă avem de-a face cu o loc
Page 242 and 243:
fost surprins şi un strat de cca.
Page 244 and 245:
pe latura nordică şi nord-estică
Page 246 and 247:
Suprafaţa cercetată: 5,7 m 2 . Ce
Page 248:
RAPOARTELE DE EVALUARE DE TEREN
Page 251 and 252:
141. Adamclisi, com. Adamclisi, jud
Page 253 and 254:
ceramice, cărbune, cărămizi frag
Page 255 and 256:
HST/2006- BEM 20 HST/2006- BEM 21 3
Page 257 and 258:
4. Slava Rusă, jud. Tulcea [(L)Ibi
Page 259 and 260:
5. Şoimeni, com. Păuleni-Ciuc, ju
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
8. Moigrad-Porolissum, com. Mirșid
Page 265:
INDICI
Page 268 and 269:
Page 270 and 271:
Page 272 and 273:
Page 274 and 275:
Page 276 and 277:
Page 278 and 279:
Page 280 and 281:
Page 282 and 283:
Page 284 and 285:
Page 286 and 287:
Page 288 and 289:
Page 290 and 291:
Page 292 and 293:
Page 294:
show all

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?