Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

profilul gropii, că aceasta este de tip clopot. Pământul de
umplutură a gropii este de culoare negru-cafeniu. În umplutura
gropii au fost descoperite oase ce provin de la diferite animale,
precum şi fragmente ceramice specifice epocii bronzului. Tot în
pământul de umplutură al gropii, la adâncimea de -1,78 m, a
fost descoperit un vas întregibil, având buza evazată, corpul
sferoidal şi fundul drept şi prezentând urme de ardere
secundară. La adâncimea de -1,9 m, în jurul vasului s-a putut
constata un strat consistent de arsură, atingând pe alocuri
grosimi de până la 0,14 m. Fundul gropii a fost surprins la -2,05
m, în solul viu.
G13 a apărut în profilul de S al Sc4, în c.2a, la
adâncimea de -1,2 m. Este o groapă de formă circulară, cu
pereţii drepţi şi un diametru de 1 m. Conţinutul gropii a constat
din câteva fragmente ceramice atipice, probabil tot din epoca
bronzului şi câteva fragmente de chirpic.
G14 este o groapă cu un diametru de 1,1 m, circulară,
cu pereţii drepţi, care a fost surprinsă în Sc5, c.4, pe profilul de
V, la adâncimea de 0,8 m. Groapa, care are fundul drept, se
închide la adâncimea de -1,5 m. Această groapă a oferit
material ceramic din epoca bronzului (cultura Noua), precum şi
fragmente osteologice, printre care şi un corn de cerb.
La S de locuinţa L3 a fost surprinsă o vatră, în profilul
de V al Sc5, la 2,3 m de profilul de S. Apare la adâncimea de -
1,1 m şi se închide la -1,3 m. Vatra se continuă pe jumătate în
profil şi are dimensiunile de 0,4 x 0,3 m. Era aşezată direct pe
pământ bătut, avea suprafaţa făţuită şi crusta groasă de 0,06 m.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
206
Cercetarea preventivă derulată în situl Negrileşti, pe
latura de V a şcolii din localitate, a pus în evidenţă urme de
locuire din epoca bronzului (cultura Noua) şi sec. IV p.Chr. Au
fost cercetate opt gropi, trei locuinţe şi o vatră. Densitatea
mărturiilor arheologice surprinse pe o suprafaţă relativ mică,
impune continuarea cercetărilor şi în anii următori.
Materialul arheologic descoperit anul acesta, aparţinând epocii bronzului, se înscrie în repertoriul formelor ceramicii aparţinând culturii Noua. Din
dimensiuni mari, cu pereţii mai mult sau mai puţin drepţi, vase
borcan, cupe, iar decorul cel mai des întâlnit este brâul continuu
sau alveolar. Fragmente asemănătoare au fost descoperite şi în
alte puncte ale sitului.
Materialul ceramic, specific culturii Sântana de Mureş-
Černjachov3 Note:
1. Mircea Nicu, Costel Ilie, Situri şi puncte arheologice din
judeţul Galaţi, în Danubius, XX, Galaţi, 2002, p.5-42. Idem,
Raport cercetare arheologică preventivă Negrileşti Curtea Şcolii,
în CCA 2007; Mircea Nicu, Costel Ilie, Admescu Adrian,
Ciobotaru Paul, CCA 2008; Costel Ilie, Mircea Nicu, Admescu
Adrian, Ciobotaru Paul, Raport cercetare arheologică preventivă
Negrileşti Curtea Şcoli, în CCA 2009.
2. A. C. Florescu, Contribuţii la cunoaşterea culturii Noua, în
AM, II-III, 1964, p. 166, fig. 14/2, 6; Idem, Repertoriul Culturii
Noua - Coslogeni din România, Aşezări şi necropole, în CCDJ,
vol. IX, 1991, p.351, fig.179-N/6; p. 356, fig. 184-N/7; p.365,
fig.193-N/2; p.378, fig.206-N.ma/5; Sava E., Epoca bronzului -
perioada mijlocie şi târzie (sec. XVII - XII a.Chr.), în Thraco-
Dacica, XV, 1994 p. 141-158.
3. V. Palade, Aşezarea şi necropola de la Bârlad – Valea Seacă
sec. III - IV, Editura Arc 2000, Bucureşti, 2004, p. 574, fig.219/9;
p. 590, fig. 233/9; O. L. Şovan, Necropola de tip Sântana de
Mureş-Černejacov de la Mihălăşeni (judeţul Botoşani), Editura
Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2005, pl. 317/9;
Abstract
The preventive excavation made at Negrileşti site,
Galaţi county, in the summer of 2010, led to the discovery of
remains of settlements from the Bronze Age (Noua culture) and
from post-Roman Period (4
, este în stare fragmentară, fiind reprezentat prin
trei tipuri, ce provin de la diferite forme de vase.
Ceramica lucrată cu mâna, este din pastă grosieră, în
compoziţia căreia au intrat pietricele, nisip, cioburi şi scoici
pisate, este arsă incomplet sau la temperaturi joase. Dintre
formele de vase amintim oala şi ceştile fără toartă, de culoare
cărămizie şi cenuşie, unele oale având angobă gălbui-roşiatică,
iar ca decor s-a folosit incizia.
Ceramica lucrată la roată este realizată din pastă
grosieră sau fină şi este foarte bine arsă. Ceramica grosieră are
în compoziţia pastei nisip, pietricele şi scoică pisată şi este de
culoare cenuşie, cărămizie şi roşiatică. Ca forme de vase
amintim oala şi cana, unele fiind acoperite cu angobă, iar ca
decor întâlnim canelura, brâul simplu în relief şi liniile vălurite.
Ultimul element decorativ se întâlneşte atât pe corpul vaselor,
cât şi pe buzele în formă de „T”.
Ceramica fină este de culoare cenuşie şi cărămizie,
formele de vase întâlnite fiind oala, cana şi ulciorul, iar ca
elemente decorative s-au folosit canelura, brâul simplu în relief
şi liniile vălurite. Ceramica de import, din pastă fină de culoare
roşie şi albicioasă, este foarte bine arsă. Ca forme întâlnim,
cana, farfuria, oala, amfora şi opaiţul. Unele dintre ele sunt de
culoare roşie, iar ca decor întâlnim canelura, brâul simplu în
relief, precum şi liniile în zig-zag realizate prin lustruire.
Materialul osteologic, rezultat din cercetarea
complexelor, este compus din oase de ovicaprine, bovidee şi
alte specii. Bogatul material faunistic va face obiectul unui
studiu arheozoologic.
th century A.D.). In the three
excavated trenches we found eight pits: six from the Bronze
Age (Noua culture) and two from 4th century A.D. Three
dwellings, one from the Bronze Age and two from the Sântana
de Mureş-Cerneahov culture, were also partially uncovered. The
main discovery is the ceramics from the two historical periods
already stated. Also of importance is the rich fauna remains that
was discovered at Negrileşti site.
113. Niculiţel, com. Niculiţel, jud. Tulcea
Cod sit: 161044.11, 161044.12
Autorizaţiile de supraveghere arheologică nr. 96/2010;
115/2010
Colectiv: Dorel Paraschiv - responsabil, Georgică Costea,
George Nuţu, Marian Mocanu, Liliana Marcu, Vera Rusu (ICEM
Tulcea)
Supravegherea arheologică a fost realizată în
perioada iunie – august 2010, fiind prilejuită de unele lucrări
edilitare (aducţiune apă, canalizare, realizarea unei staţii de
epurare) pe întreaga suprafaţă a localităţii Niculiţel. Înregistrarea
complexelor arheologice s-a făcut în funcţie de numărul străzii
(după numerotarea dată de investitor), punctele arheologice
fiind marcate cu ajutorul unui aparat GPS. În cazul în care am
beneficiat de informaţii, s-a înregistrat şi numele proprietarului şi
numărul proprietăţii în zona căreia a fost descoperit complexul
arheologic.