Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

şi 273), G84 şi G85 (c.269), cuptorul C5 cu groapa de acces
(c.263, 268 şi 273) şi G86 (c.273 şi 268). Cu excepţia ultimului
complex care aparţine culturii Starčevo-Criş (faza a III-a)
celelalte complexe aparţin culturii Vinča. Relaţii stratigrafice au
putut fi stabilite între G73 şi G83, între G83 şi G80, între G80 şi
G84, între C5 şi G80, între C5 şi G83, între G86 şi C5, între G86
şi G84, între G86 şi G80, între G86 şi G83. Astfel G73, G80 şi
C5 sunt mai „tinere” decât G83, G84 e mai „tânără” decât G86
dar mai târzie decât G80, C5 „taie” G80, G83 şi G86, iar G86
este mai veche decât G83, G84 şi G80. Relaţiile cronologice
dintre G73 şi celelalte complexe descrise aici se pot face doar
pe baza elementelor de cronologie absolută şi relativă oferite de
materialele din aceste structuri arheologice. Foarte important de
semnalat este faptul că în umplutura gropii G73 (fapt ce
demonstrează că scopul iniţial al gropii era altul) a fost găsit
depus un schelet de copil, plasat pe partea dreaptă cu
genunchii uşor flexaţi, dispus pe direcţie NE-SV, cu capul la N -
E. Cu siguranţă această depunere funerară aparţine culturii
Vinča, faza timpurie, şi face parte, credem noi, din cadrul
depunerilor funerare rituale în cadrul unei aşezări neolitice.
În c.269 şi 264 a fost identificat un alt cuptor,
asemănător tipologic cu C5, dar suprapus de profilul longitudinal
cu expunere vestică al suprafeţei SV. În c.259 şi parţial 254 a
fost identificat complexul G77, puţin adânc, partea sa cea mai
consistentă fiind plasată sub profilul cu expunere vestică a
unităţii de cercetare abordate.
În c.253 şi parţial 252 a fost identificat complexul G75,
de formă circulară cu diametrul de cca. 1,30 m extrem de
asemănătoare în ceea ce priveşte aspectul umpluturii şi forma
în sine cu groapa G71 cercetată în campania 2009 în suprafaţa
SIVb. Datarea acestui complex este oferită de materialele
ceramice descoperite în umplutura sa, unele dintre ele
aparţinând celei de-a doua vârste a Epocii Fierului. În c.251,
256, 252, 257 au fost identificate patru gropi puţin adânci,
circulare ca formă şi relativ mici în diametru (20-60 cm) extrem
de asemănătoare cu cele surprinse în c.295, 296, 291. Singura
diferenţă constă în faptul că ultimele patru gropi sunt dispuse
într-un aranjament de forma unui unghi drept, cu punctul de
intersecţie spre SE.
Din punct de vedere al stratigrafiei generale pe
această unitate de cercetare putem afirma că sunt sesizabile
(considerăm că este esenţial să le subliniem importanţa) două
niveluri coluviale (ambele negru-cenuşiu la culoare, dense,
aspect lutos atunci când umiditatea e mai mare, aspect
măzăros la uscare), unul post Latène (suprapus de nivelul
arabil) şi unul post Vinča. Suprapuse de aceste niveluri
coluviale sunt nivelurile de călcare ale aşezării Latène (nivelul
IVa al sitului) şi ale aşezării Vinča (nivelul IIb). Sub nivelul IIb au
fost surprinse complexele adâncite descrise mai sus, aparţinând
sub-nivelurilor IIa şi Ic.
Cercetările de la Miercurea Sibiului-Petriş nu vor mai
beneficia de cercetări viitoare în proiectul din care face parte şi
prezentul raport intrând în faza de pregătire pentru publicare a
rezultatelor obţinute aici de-a lungul a 14 campanii de cercetare,
perioadă în care a fost investigată o suprafaţă totală de 1484 m 2
(exceptând S1-S5, suprapuse ulterior de suprafeţele de
cercetare, SI, SIII şi SIVa-b).
La finalul etapei de cercetare de teren a proiectului de
la Miercurea Sibiului - Petriş prezentăm succint stratigrafia şi
cronologia internă a sitului aşa cum a fost sesizată până la
acest moment:
Pe scurt, stratigrafia sitului este următoarea:
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
88
Orizontul (nivelul) I –aparţine culturii Starčevo-Criş şi
are mai multe sub-niveluri:
Ia – complexe adâncite ce aparţin fazei Starčevo-Criş
IB;
Ib – complexe adâncite aparţinătoare fazei Starčevo-
Criş IC-IIA;
Ic – după un hiatus (?) complexe adâncite ce aparţin
fazei Starčevo-Criş IIB-IIIA.
Orizontul (nivelul) II – aparţine culturii Vinča, faza
veche (A şi evoluţie spre B1):
IIa – complexe adâncite “elaborate”în două etape
(surprinse stratigrafic):
IIa1 – locuinţele acestuia aparţin fazei Vinča A2-3 (pe
bază tipologico-stilistică);
IIa2 – locuinţele acestuia aparţin fazei Vinča A3.
IIb – locuinţele de suprafaţă ale acestuia aparţin fazei
Vinča A3-B1.
Orizontul (nivelul) II / III – cercetările încă inedite ale
campaniei anului 2007 au dus la descoperirea unor complexe
adâncite cu materiale arheologice de fază Vinča B1, cu
elemente pictate aparţinând culturii transilvănene Lumea Nouă;
Datorită faptului că stratigrafia sitului fusese deja publicată la
momentul identificării acestor complexe s-a preferat
denominativul de II/III, nivelul evoluând după momentul Vinča
B1 şi înainte de etapa Vinča C2.
Orizontul (nivelul) III – nivelul aparţine culturii Petreşti;
locuinţele de suprafaţă ale acestuia, cu podină masivă din lut,
aparţin fazei AB a culturii.
Orizontul (nivelul) IV – este format din două subetape:
IVa – nivel de călcare şi resturi de structuri de locuire
precum şi gropi de provizii aparţinătoare unei aşezări celto-dace
(etapa Latène B2-C).
IVb – un mormânt de inhumaţie încadrabil pe baza
inventarului funerar în prima jumătate a sec. I a. Chr. Şi
civilizaţiei dacice (Latène D)
Orizontul (nivelul V) – mormintele şi unele complexe
arheologice disparate ale acestui nivel sunt de perioadă gepidă.
Orizontul (nivelul VI) – acest nivel este reprezentat de
o locuinţă semi-adâncită cu pietrar şi un cuptor de tip pietrar
exterior ce aparţin Evului Mediu Timpuriu.
Datorită caracterului locuirii din acest punct nu avem
propuneri concrete pentru conservarea in situ a obiectivelor
arheologice descoperite. Vasele ceramice şi celelalte artefacte
urmează cursul firesc pentru conservare şi restaurare în
laboratoarele MN Brukenthal Sibiu.
Toate materialele arheologice sunt depozitate la MN
Brukenthal Sibiu.
Bibliografie:
S.A. Luca, A. Georgescu, A. Gonciar, S. Batiuk, C. Suciu,
Miercurea Sibiului-Petriş, în CCA, 2002, p. 204.
S.A. Luca, D. Diaconescu, A. Georgescu, C. Suciu, Miercurea
Sibiului-Petriş, în CCA, 2003, p. 196-197.
S.A. Luca, D. Diaconescu, A. Georgescu, C. Suciu, Şantierul
arheologic Miercurea Sibiului, în CCA, 2004, p. 124.
S.A. Luca, Z.K. Pinter, I.M. Ţiplic, A. Georgescu, D. Diaconescu,
Descoperiri gepide la Miercurea Sibiului-Petriş (jud. Sibiu), în
Relaţii interetnice în Transilvania. Secolele VI-XIII, Bucureşti,
2005, p. 19-32.