24.02.2013 Views

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Notă:<br />

Petre Beşliu Munteanu, Le batiment - monument historique de<br />

Sibiu, Rue d’Ocnei, 22. Etude archéologique, în Brukenthal.<br />

Acta Musei, II. 1, 2007, p. 165-187.<br />

Abstract<br />

The traces of the Burger Gate (the wooden bridge<br />

outside the fortification and the foundation of the gate) were<br />

uncovered during the rescue archaeological excavations in<br />

Sibiu, Ocna Street area. The gate structure was brick and stone<br />

made. There was a marshy area, therefore wooden pillars were<br />

placed under the walls of the fortification.<br />

131. Sibiu, jud. Sibiu<br />

Punct: Turnul mic al pulberăriei - str. Zidului, str.<br />

Ocnei<br />

Cod sit: 143469.04<br />

Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 238/<strong>2010</strong><br />

Colectiv: Petre Beşliu Munteanu - responsabil, Claudia Urduzia<br />

(MN Brukenthal)<br />

La solicitarea EON Gaz în perioada noiembriedecembrie<br />

am efectuat cercetări <strong>arheologice</strong> preventive pe<br />

străzile Zidului şi Ocnei. Săpătura arheologică preventivă a fost<br />

autorizată de MCPCN cu autorizaţia nr. 238 din <strong>2010</strong>.<br />

Săpătura arheologică preventiv[ a fost justificată de<br />

proiectarea traseului şanţului pentru noua conductă de gaz întro<br />

zonă cu vestigii istorice. Ea s-a desfăşurat potrivit termenilor<br />

contractului încheiat cu EON Gaz, cel anterior cu SC Beef<br />

International, constructorii amenajării pentru transportul gazului,<br />

nefiind pus în practică. Traseul conductei de gaz a obligat<br />

constructorii să intersecteze şi să distrugă structuri de zidărie<br />

medievală şi post medievală în Piaţa Cibin şi în curtea fabricii<br />

Simmens (fosta Fabrică de Pielărie 13 Decembrie): un canal din<br />

cărămizi din secolul al XVI-lea, refăcut în perioada modernă,<br />

fundaţii ale unor clădiri şi ale zidului de incintă pe strada<br />

Pulberăriei până la Turnul Mic al Pulberăriei. 1 Contractele de<br />

arheologie au intrat în vigoare tardiv, după ce şanţul conductei a<br />

depăşit turnul medieval astăzi în picioare, numit al tăbăcarilor.<br />

Cercetarea arheologică a fost efectuată potrivit<br />

contractului de către arheologul Petre Beşliu şi în colaborare cu<br />

dr. Claudia Urduzia la dezvelirea turnului de incintă şi la<br />

prelucrarea-desenarea materialului arheologic. Analizele<br />

resturilor de oase de animale se datorează lui Alexandru<br />

Dobrescu, biolog.<br />

Străzile Zidului şi Ocnei au ocupat un teren din partea<br />

de jos a oraşului medieval puţin cunoscut prin supravegheri<br />

<strong>arheologice</strong> anterioare şi degajări ale substrucţiilor Porţii Ocnei<br />

în 1998, ca şi din puţine informaţii de arhivă. În zonă, în curtea<br />

Colegiului Tehnic Independenţa, se păstrează Turnul Mic al<br />

Pulberăriei (Turnul Pielarilor) şi Turnul Mare al Pulberăriei.<br />

Planurile oraşului din secolele XVII - XVIII au marcat<br />

amplasamentul turnurilor care făceau parte din centura<br />

exterioară a oraşului medieval şi protejau Poarta Ocnei.<br />

<strong>Cronica</strong> cercetărilor <strong>arheologice</strong> din România – <strong>campania</strong> <strong>2010</strong><br />

234<br />

Strada Ocnei era una din căile de acces principale în<br />

localitate, urcând dinspre Cibin spre terasa superioară. Terenul<br />

în care a fost amenajată conducta de gaz este parte a luncii<br />

inundabile a Cibinului, zonă mlăştinoasă, amenajată prin<br />

desecări şi ridicarea nivelului de călcare. Terenul a devenit<br />

locuibil înaintea construirii zidului de apărare, clădirile ridicate<br />

până pe aliniamentul străzii Zidului fiind anterioare.<br />

Raportul conţine şi informaţiile rezultate din săpătura<br />

arheologică la Turnul Mic al Pulberăriei, cercetare sponsorizată,<br />

ce a însemnat practicarea unei secţiuni care secţiona terenul<br />

dinspre strada Turnului şi interiorul fortificaţiei post medievale.<br />

Încercând să eludeze obligaţia descărcării<br />

<strong>arheologice</strong>, constructorii au săpat două şanţuri pentru<br />

identificarea trasului zidului de incintă. Am considerat că<br />

sondajul efectuat de constructori anterior încheierii contractului<br />

nu este relevant şi am hotărât practicarea a patru secţiuni late<br />

de 1,50 m perpendiculare pe frontul caselor cu numerele 3-5 şi<br />

o casetă pentru dezvelirea unui turn de incintă. În urma<br />

sondajelor efectuate în patru locuri a fost aleasă o variantă a<br />

traseului conductei de gaz care să afecteze minimal<br />

substrucţiile zidului medieval.<br />

Observaţiile <strong>arheologice</strong> au fost limitate la condiţiile de<br />

timp, teren şi organizare impuse. Perioada înaintată de<br />

desfăşurare a săpăturilor, noiembrie-decembrie, şi timpul<br />

nefavorabil au afectat acurateţea observaţiilor directe şi a<br />

înregistrărilor foto. Nici dimensiunile şanţurilor, înguste şi puţin<br />

adânci, nu au favorizat înregistrarea unor informaţii complete şi<br />

pe deplin relevante. Timpul scurt în care s-a lucrat pe tronsoane<br />

de săpătură pe un drum parţial circulat a precipitat activitatea de<br />

înregistrare arheologică. Având în vedere condiţiile puţin<br />

favorabile, săpătura de descărcare cu sondaje la cele două<br />

repere importante (Turnul Mic al Pulberăriei şi Poarta Ocnei) şi<br />

asistenţa arheologică au realizat un optim de informaţii.<br />

Pentru a evidenţia traseul zidului de incintă de pe<br />

strada Zidului au fost săpate cu mijloace mecanice şi finalizate<br />

manual patru şanţuri: în S1 lăţimea zidului de incintă era de<br />

1,90 m; SII lăţimea zidului de incintă de 1,80 m; SIII nu s-a<br />

evidenţiat decât faţa exterioară a zidului; SIV nu s-a evidenţiat<br />

decât faţa exterioară a zidului. Stratigrafia a fost deranjată de<br />

lucrări moderne de gaz, electricitate şi canalizare. Şanţurile<br />

controlate s-au adâncit până la 1,30 - 1,80 m în stratul de nisip.<br />

A fost evidentă tehnica de construire a zidului de<br />

incintă dublat spre interior de o structură (cămăşuire) din<br />

cărămizi şi pietre. Arcele formate erau susţinute de tălpi de<br />

zidărie care se ritmau la din 4 în 4 m, având lăţimea de un<br />

metru.<br />

Un fragment din turnul de incintă amplasat în locul<br />

devierii zidului spre Turnul Mare al Pulberăriei a fost dezvelit<br />

manual cu acordul proprietarului magazinului Gama care a<br />

amenajat trotuarul.<br />

În vecinătatea lui a fost amenajat în epoca modernă<br />

un pod de beton, o placă din acest material adosându-se<br />

substrucţiei. Faţa zidului a fost afectată de săpături anterioare<br />

(electricitate, gaz, apă, canalizare). Latura turnului dezvelită de<br />

săpătura în trotuar la o adâncime superficială (10 - 40 cm), în<br />

faţa magazinului de confecţii, a fost construită din pietre de<br />

carieră şi cărămizi. Latura turnului dezvelită pe o lungime de<br />

2,20 m avea lăţimea de 1,40 m. Săpătura s-a putut adânci<br />

numai până la 1,10 m. Zidul de incintă deviat spre Tunul Mare al<br />

Pulberăriei a fost evidenţiat în pivniţa clădirii magazinul Gama.<br />

Turnul Mic al Pulberăriei

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!