Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC
Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC
Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Notă:<br />
Petre Beşliu Munteanu, Le batiment - monument historique de<br />
Sibiu, Rue d’Ocnei, 22. Etude archéologique, în Brukenthal.<br />
Acta Musei, II. 1, 2007, p. 165-187.<br />
Abstract<br />
The traces of the Burger Gate (the wooden bridge<br />
outside the fortification and the foundation of the gate) were<br />
uncovered during the rescue archaeological excavations in<br />
Sibiu, Ocna Street area. The gate structure was brick and stone<br />
made. There was a marshy area, therefore wooden pillars were<br />
placed under the walls of the fortification.<br />
131. Sibiu, jud. Sibiu<br />
Punct: Turnul mic al pulberăriei - str. Zidului, str.<br />
Ocnei<br />
Cod sit: 143469.04<br />
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 238/<strong>2010</strong><br />
Colectiv: Petre Beşliu Munteanu - responsabil, Claudia Urduzia<br />
(MN Brukenthal)<br />
La solicitarea EON Gaz în perioada noiembriedecembrie<br />
am efectuat cercetări <strong>arheologice</strong> preventive pe<br />
străzile Zidului şi Ocnei. Săpătura arheologică preventivă a fost<br />
autorizată de MCPCN cu autorizaţia nr. 238 din <strong>2010</strong>.<br />
Săpătura arheologică preventiv[ a fost justificată de<br />
proiectarea traseului şanţului pentru noua conductă de gaz întro<br />
zonă cu vestigii istorice. Ea s-a desfăşurat potrivit termenilor<br />
contractului încheiat cu EON Gaz, cel anterior cu SC Beef<br />
International, constructorii amenajării pentru transportul gazului,<br />
nefiind pus în practică. Traseul conductei de gaz a obligat<br />
constructorii să intersecteze şi să distrugă structuri de zidărie<br />
medievală şi post medievală în Piaţa Cibin şi în curtea fabricii<br />
Simmens (fosta Fabrică de Pielărie 13 Decembrie): un canal din<br />
cărămizi din secolul al XVI-lea, refăcut în perioada modernă,<br />
fundaţii ale unor clădiri şi ale zidului de incintă pe strada<br />
Pulberăriei până la Turnul Mic al Pulberăriei. 1 Contractele de<br />
arheologie au intrat în vigoare tardiv, după ce şanţul conductei a<br />
depăşit turnul medieval astăzi în picioare, numit al tăbăcarilor.<br />
Cercetarea arheologică a fost efectuată potrivit<br />
contractului de către arheologul Petre Beşliu şi în colaborare cu<br />
dr. Claudia Urduzia la dezvelirea turnului de incintă şi la<br />
prelucrarea-desenarea materialului arheologic. Analizele<br />
resturilor de oase de animale se datorează lui Alexandru<br />
Dobrescu, biolog.<br />
Străzile Zidului şi Ocnei au ocupat un teren din partea<br />
de jos a oraşului medieval puţin cunoscut prin supravegheri<br />
<strong>arheologice</strong> anterioare şi degajări ale substrucţiilor Porţii Ocnei<br />
în 1998, ca şi din puţine informaţii de arhivă. În zonă, în curtea<br />
Colegiului Tehnic Independenţa, se păstrează Turnul Mic al<br />
Pulberăriei (Turnul Pielarilor) şi Turnul Mare al Pulberăriei.<br />
Planurile oraşului din secolele XVII - XVIII au marcat<br />
amplasamentul turnurilor care făceau parte din centura<br />
exterioară a oraşului medieval şi protejau Poarta Ocnei.<br />
<strong>Cronica</strong> cercetărilor <strong>arheologice</strong> din România – <strong>campania</strong> <strong>2010</strong><br />
234<br />
Strada Ocnei era una din căile de acces principale în<br />
localitate, urcând dinspre Cibin spre terasa superioară. Terenul<br />
în care a fost amenajată conducta de gaz este parte a luncii<br />
inundabile a Cibinului, zonă mlăştinoasă, amenajată prin<br />
desecări şi ridicarea nivelului de călcare. Terenul a devenit<br />
locuibil înaintea construirii zidului de apărare, clădirile ridicate<br />
până pe aliniamentul străzii Zidului fiind anterioare.<br />
Raportul conţine şi informaţiile rezultate din săpătura<br />
arheologică la Turnul Mic al Pulberăriei, cercetare sponsorizată,<br />
ce a însemnat practicarea unei secţiuni care secţiona terenul<br />
dinspre strada Turnului şi interiorul fortificaţiei post medievale.<br />
Încercând să eludeze obligaţia descărcării<br />
<strong>arheologice</strong>, constructorii au săpat două şanţuri pentru<br />
identificarea trasului zidului de incintă. Am considerat că<br />
sondajul efectuat de constructori anterior încheierii contractului<br />
nu este relevant şi am hotărât practicarea a patru secţiuni late<br />
de 1,50 m perpendiculare pe frontul caselor cu numerele 3-5 şi<br />
o casetă pentru dezvelirea unui turn de incintă. În urma<br />
sondajelor efectuate în patru locuri a fost aleasă o variantă a<br />
traseului conductei de gaz care să afecteze minimal<br />
substrucţiile zidului medieval.<br />
Observaţiile <strong>arheologice</strong> au fost limitate la condiţiile de<br />
timp, teren şi organizare impuse. Perioada înaintată de<br />
desfăşurare a săpăturilor, noiembrie-decembrie, şi timpul<br />
nefavorabil au afectat acurateţea observaţiilor directe şi a<br />
înregistrărilor foto. Nici dimensiunile şanţurilor, înguste şi puţin<br />
adânci, nu au favorizat înregistrarea unor informaţii complete şi<br />
pe deplin relevante. Timpul scurt în care s-a lucrat pe tronsoane<br />
de săpătură pe un drum parţial circulat a precipitat activitatea de<br />
înregistrare arheologică. Având în vedere condiţiile puţin<br />
favorabile, săpătura de descărcare cu sondaje la cele două<br />
repere importante (Turnul Mic al Pulberăriei şi Poarta Ocnei) şi<br />
asistenţa arheologică au realizat un optim de informaţii.<br />
Pentru a evidenţia traseul zidului de incintă de pe<br />
strada Zidului au fost săpate cu mijloace mecanice şi finalizate<br />
manual patru şanţuri: în S1 lăţimea zidului de incintă era de<br />
1,90 m; SII lăţimea zidului de incintă de 1,80 m; SIII nu s-a<br />
evidenţiat decât faţa exterioară a zidului; SIV nu s-a evidenţiat<br />
decât faţa exterioară a zidului. Stratigrafia a fost deranjată de<br />
lucrări moderne de gaz, electricitate şi canalizare. Şanţurile<br />
controlate s-au adâncit până la 1,30 - 1,80 m în stratul de nisip.<br />
A fost evidentă tehnica de construire a zidului de<br />
incintă dublat spre interior de o structură (cămăşuire) din<br />
cărămizi şi pietre. Arcele formate erau susţinute de tălpi de<br />
zidărie care se ritmau la din 4 în 4 m, având lăţimea de un<br />
metru.<br />
Un fragment din turnul de incintă amplasat în locul<br />
devierii zidului spre Turnul Mare al Pulberăriei a fost dezvelit<br />
manual cu acordul proprietarului magazinului Gama care a<br />
amenajat trotuarul.<br />
În vecinătatea lui a fost amenajat în epoca modernă<br />
un pod de beton, o placă din acest material adosându-se<br />
substrucţiei. Faţa zidului a fost afectată de săpături anterioare<br />
(electricitate, gaz, apă, canalizare). Latura turnului dezvelită de<br />
săpătura în trotuar la o adâncime superficială (10 - 40 cm), în<br />
faţa magazinului de confecţii, a fost construită din pietre de<br />
carieră şi cărămizi. Latura turnului dezvelită pe o lungime de<br />
2,20 m avea lăţimea de 1,40 m. Săpătura s-a putut adânci<br />
numai până la 1,10 m. Zidul de incintă deviat spre Tunul Mare al<br />
Pulberăriei a fost evidenţiat în pivniţa clădirii magazinul Gama.<br />
Turnul Mic al Pulberăriei