Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Căminului Cultural din localitatea fiind identificate fragmente
ceramice aparţinând acestei culturi. Acest fapt a fost confirmat
de o altă cercetare preventiva la o construcţia aflată în
apropierea celei de la nr 106, cu aceea ocazie fiind identificată o
groapă aparţinând culturii Tiszapolgar.
Pe baza cercetărilor efectuate în anul 2010 avem
indicii despre întinderea sitului de la Marca „Primăria Nouă”, dar
din păcate alte cercetări în zonă vor fi îngreunate de existenţa
caselor de locuit. Cunoaștem azi că în acest sit locuirea a
început în perioada neolitică prin comunităţile grupului Pişcolt,
continuată mai apoi de cele Tiszapolgar şi de cele ale
comunităţilor epocii bronzului (grupul cultural Cehăluţ). Ultima
locuire pare să aparţină comunităţilor evului mediu timpuriu,
sec. VII - IX şi cele ale secolelor XI - XIII.
Bibliografie:
I. Bejinariu, D. Băcueţ Crişan, Marca „Primăria Nouă”, CCA
2007, p. 223-224.
Abstract:
In the archaeological excavations of 2010 we found four pits
belonging to Tiszapolgar culture.
109. Moara Vlăsiei, com. Moara Vlăsiei, jud. Ilfov
Cod sit: 104252.02
Autorizația de cercetare arheologică preventivă nr. 56/2010
Colectiv: Radian-Romus Andreescu - responsabil ştiinţific
(MNIR), Nicolae Şerban, Alin Anton, Alin Frînculeasa, Octav
Negrea (MJIA Prahova)
Situl arheologic de la Moara Vlăsiei se află situat pe
teritoriul administrativ al comunei Moara Vlăsiei, sat Moara
Vlăsiei, pe terasa de N a râului Cociovaliştea.
Cercetările arheologice efectuate aici au fost prilejuite
de lucrările de construcţie a autostrăzii Bucureşti - Braşov. Situl
intersectează firul autostrăzii între km. 20+050 m - 20+150 m. În
anul 2009 în timpul supravegherii lucrărilor de decapare
realizate pentru construcţia autostrăzii Bucureşti - Ploieşti au
fost descoperite fragmente ceramice care indicau prezenţa unor
vestigii databile în epoca bronzului. S-a impus derularea unor
cercetări arheologice cu caracter preventiv pentru descărcarea
de sarcină arheologică a terenului afectat de lucrările de
infrastructură. Pentru stabilirea cât mai exactă a limitelor sitului
afectate de construcţia autostrăzii s-au practicat 4 secţiuni
mecanizate dispuse pe marginile şi centrul suprafeţei decapate,
având lungimi aproximative între 50 şi 80 m, lăţimi de 0,50m –
0,80 m. Trebuie menţionat faptul că situl de la Moara Vlăsiei
ocupă o suprafaţă mult mai mare decât cea afectată de lucrările
de construcţie a autostrăzii, ocupând practic cea mai mare parte a
terasei de Nord a râului Cociovaliştea (zona cea mai înaltă).
În etapa de pregătire a cercetării arheologice a fost
realizată ridicarea topografică în sistem Stereo 70 a perimetrului.
Ridicarea topografică a fost completată de o imagine aeriană în
sistem ortofoto. Peste ridicarea topografică a fost suprapus planul
săpăturii arheologice. Situl a fost împărţit în 2 zone (firul autostrăzii
şi parcarea adosată firului autostrăzii în acea zonă), datorită
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
198
priorităţilor constructorului în realizarea lucrării în urma decapării
stratului vegetal, firul autostrăzii fiind prioritar.
Din punctul de vedere al strategiei de săpătură situl a
fost abordat prin trasarea de secţiuni paralele, orientate nord –
sud între care s-au păstrat martori stratigrafici cu lăţimi cuprinse
între 0,5 şi 3 m. Acolo unde a fost necesar au fost deschise
suprafeţe de tipul casetelor. Astfel, în zona firului autostrăzii au
fost trasate unsprezece secţiuni dintre care 4 secţiuni au fost
iniţial secţiuni mecanizate SI – SIV (SI = 100 x 2 m, SII = 33 x 1,5
m, SIII = 52 x 1,5 m, SIV = 22 x 2 m, SV = 39 x 1,5 m + 15 x
1,5m, SVI = 39 x 1,5 m + 12 x 1,5 m, SVII = 39 x 1,5 m + 12 x
1,5 m, SVIII = 39 x 1,5 m + 12 x 1,5m, SIX = 39 x 1,5 m + 45 x
1,5 m, SX= 39 x 1,5 m, SXIII = 21 x 1 m) şi 14 casete (CAS 1 =
3 x 2 m, CAS 2 = 2 x 1 m, CAS 3 = 3 x 2 m, CAS 4 = 4 x 2 m,
CAS 5 = 4 x 2 m, CAS 6 = 7 x 2 m, CAS 7 = 4 x 3,50 m, CAS 8
= 4 x 2,40 m, CAS 9 = 6 x 4 m, CAS 10 = 3,50 x 2 m,
CAS 11= 6 x 6 m, CAS 12 = 6 x 6 m, CAS 13 = 3 x 2 m, CAS 14
= 6 x 4,50 m); în zona parcării au fost trasate 2 secţiuni (SXI = 30
x 1,5 m, SXII = 45 x 1,5 m). A mai fost trasată o secţiune
transversală către limita de sud a sitului numită S. XIV = 59 x
1,5 m. Traversează firul autostrăzii şi parcarea de la E la V. În
total suprafaţa cercetată a fost abordată prin practicarea unui
număr de 14 de secţiuni şi 14 casete. Suprafaţa totală a
suprafeţelor deschise în timpul cercetărilor arheologice de la
Moara Vlăsiei este de 1292,1 m 2 .
În urma cercetărilor arheologice, a analizei
materialului arheologic descoperit şi a corelaţiilor specifice,
succesiunea stratigrafică a locuirii în cadrul sitului aflat pe
terasa râului Cociovaliştea, sat Moara Vlăsiei, comuna Moara
Vlăsiei se prezintă astfel (de la cel mai nou la cel mai vechi nivel
de locuire):
- sub nivelul arabil actual există un singur nivel antropic,
afectat într-o oarecare măsură de decaparea efectuată de firma
EUROCONSTRUCT; nivelul arheologic coboară cca. 0,30 m
sub nivelul de decapare - epoca bronzului, cultura Glina.
- anterior locuirii de epoca bronzului există un strat de
pământ brun-roşcat gros de aproximativ 0,40 m; acest strat este
steril din punct de vedere arheologic.
- un strat bogat în concreţiuni calcaroase de asemenea
steril arheologic. Acest nivel are o grosime de 0,20-0,25 m.
- un nivel argilos la baza căruia nu am ajuns.
Precizăm că la toate adâncimile de identificare a
complexelor arheologice trebuie adăugaţi în medie 0,30 m,
reprezentând decaparea mecanizată realizată de către firma care
construieşte autostrada. În urma decapării, cea mai mare parte a
complexelor de locuire de suprafaţă au fost afectate sau distruse.
Complexele arheologice cercetate sunt în marea lor majoritate
adâncite sau uşor adâncite.
În timpul cercetărilor întreprinse în cursul anului 2010
au fost identificate şi cercetate un număr de 39 de complexe.
Dintre acestea 4 complexe sunt de tip locuinţe, 27 de complexe
sunt gropi de diferite forme, iar 8 complexe au fost definite prin
observarea unor zone cu aglomerări ale materialului ceramic.
Din punct de vedere cronologic 30 complexe aparţin nivelului de
locuire al epocii bronzului, 6 complexe pot fi încadrate
cronologic în cea de a doua epocă a fierului, iar 3 complexe au
o atribuire incertă.
În nivelul de locuire Glina au fost identificate 30 de
complexe. Acestea constau în locuinţe de suprafaţă şi gropi. De
asemenea, unele zone cu o concentrare a materialului ceramic şi
cu o textură uşor diferită de cea a stratului, au fost înregistrate ca
şi complexe, fără a fi delimitate clar în plan.