Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

More documents

Recommendations

Info

Cercetarea s-a concentrat pe zona estică a edificiului, pentru surprinderea unor detalii constructive ale limitei de E, mai ales în vederea evidenţierii joncţiunilor dintre aceasta cu limita nordică (caseta C17, zidurile Z21 3 şi Z36 4 ), respectiv cu cea sudică (caseta C20, zidurile Z21 şi Z7 5 ). Deşi cercetarea în caseta C17 a atins cota 6 de –2,12 m, nu s-a putut surprinde intersecţia zidurilor Z21 cu Z36, deoarece zona demantelării este foarte mare, însă s-a constatat foarte clar că, după demantelarea zidurilor, s-a practicat o „nivelare” cu lut galben, bine bătătorit, în vederea amenajării spaţiului respectiv pentru alte destinaţii, care nu au legătură directă cu edificiul termal. Amintim aici un canal colector 7 al apelor menajere şi traseul a două conducte de apă potabilă 8 , precum şi alte complexe a căror utilitate nu poate fi precizată în stadiul actual al cercetării. Investigaţiile din caseta C20 au pus clar în evidenţă că zona de aici este exterioară edificiului termal, fiind surprinse doar un strat de dărâmătură şi material arheologic divers. La demontarea martorului dintre casetele C20 şi C8, s-au putut surprinde şi detaliile joncţiunii dintre zidul limită de E (Z21) şi cel de S (Z7), însă şi aceasta doar prin amprenta lăsată, deoarece şi aceste ziduri au fost demantelate încă din antichitate. Edificiul nr. 3 9 Cercetările indică faptul că acest edificiu se dezvoltă mult spre N (suprafaţa actuală cercetată 390 m 2 ), deoarece traseul zidului Z40 10 a fost surprins pe toată lăţimea casetei C19, continuând în profilul de N. Cel mai probabil, zidul Z40 mărgineşte spre E porticul identificat în această zonă 11 . În interiorul acestui portic, la o distanţă de 1,53 m E de baza de coloană identificată anterior 12 şi adosat la zidul Z40, a fost cercetat un bazin de formă aproximativ pătrată (1,96 × 2,02 m, cu o adâncime de 0,37–0,55 m), construit din cărămizi (cele mai multe de 37 × 28 cm) legate cu mortar hidrofug. Pereţii interiori sunt căptuşiţi cu acelaşi tip de mortar (opus signinum). Aproximativ pe centrul bazinului se află încastrată o piatră de calcar (39 × 27 cm), cu o scobitură dreptunghiulară în centru. În stadiul actual al cercetării, nu se poate spune care este funcţionalitatea acestui bazin. Edificiul pare a se dezvolta şi spre E, deoarece a fost surprins şi cercetat un nou zid (Z45 13 ), perpendicular pe zidul Z40, ceea ce poate sugera existenţa unei altei încăperi/anexă spre zona de NE a edificiului nr. 3. Observaţiile in situ, stratigrafia şi materialele arheologice descoperite întăresc ipotezele formulate anterior de către noi, legate de succesiunea cronologică a celor două edificii, respectiv cel termal şi edificiul nr. 3. Totodată, aduc noi argumente pentru datarea acestuia din urmă la sfârşitul sec. al III-lea şi începutul sec. al IV-lea. Note: 1. Despre problematica anticului Durostorum, vezi Paul Damian, Adela Bâltâc, The Civil Roman Settlement at Ostrov – Durostorum, în Acts of the International Colloquium Important Sites from the Pre-Roman and Roman Time on the Lower Danube Valley (4th century BC–4th century AD), Istros XIV, p. 61–70; pentru cercetările anterioare de la Ostrov (Durostroum) punctul Ferma 4, vezi CCA 2010, p. 132 şi nota 1. 2. Despre acest edificiu, vezi CCA 2010, p. 132 şi nota 2. 3 Detalii despre acest zid, vezi CCA 2009, p. 159 cu nota 2 şi CCA 2010, p. 132. 4 Despre acest zid, vezi CCA 2010, p. 132 cu nota 4. 5. Detalii despre acest zid, vezi CCA 2002, p. 224, denumit, atunci provizoriu, zidul de sud. Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010 94 6. Cotele sunt realizate cu nivela optică Stanley, din punctul zero al şantierului. 7. Pentru acesta, vezi CCA 2009 (= Valachica 21–22, 2008– 2009), p. 159. 8. Pentru aceste conducte, vezi CCA 2010, p. 132 inclusiv notele 5–6. 9. Despre acest edificiu, vezi CCA 2010, p. 132 cu nota 8. 10. Despre acest zid, vezi CCA 2008, p. 213 şi nota 18. Dimensiuni actuale: Lcercetat = 6,60 m, l = 0,65 m. 11. Pentru descrierea acestui portic, vezi CCA 2010, p. 132 şi notele 11–14. 12. Pentru această bază, vezi CCA 2010, p. 132 şi notele 11– 12. 13. Zid orientat E–V, construit din pietre şi cărămizi legate cu mortar alb (fin, cu nisip şi pietricele), cercetat pe o L = 5,10 m, h max. păstrat = 0,55 m şi l = 0,70 m. Abstract In the campaign 2010 (for ancient Durostorum and previous research on this site, see note 1) we have resumed research in Sector I Thermae, aiming at discovering details concerning the two buildings identified there. We focused especially on the eastern limits for the baths complex, as well as on the north limit for the Building no. 3. The baths complex (see note 2). Eastward investigations have brought new details about the eastern and northern limits of the buildings. We also discovered that, after these limiting walls were dismantled, the area was levelled with a layer of yellow clay in order to prepare it for new building activities. Building no. 3 (see n. 8). The investigations brings new details about the eastern limits of the building and new evidence about the portico which is at the north. New information was obtained on the building’s extension north-eastwards. A rectangular basin made of bricks bound with waterproof mortar was also discovered there. 43. Ostrov, com. Ostrov, jud. Constanţa Punct: Păcuiul lui Soare Cod sit: 62547.02 Autorizațiile de cercetare arheologică sistematică nr. 47/2009, 30/2010 Colectiv: Oana Damian - responsabil (IAB), Daniel Ene (doctorand FIB) Cercetarea arheologică din campaniile 2009-2010 s-a concentrat, ca majoritatea celor desfăşurate după anul 2000, asupra degajării unor elemente ale sistemului constructiv al fortificaţiei insulare 1 , în vederea obţinerii de informaţii suplimentare privind maniera de fundare a cetăţii, pentru realizarea unui studiu de arhitectură care să stea la baza unui proiect de conservare şi punere în valoare a monumentului bizantin. Studiul viza, evident, şi instalaţia portuară, situată pe latura de SE a cetăţii şi cercetată parţial în anii 60 ai secolului trecut 2 . După degajarea vestigiilor arheologice, în campaniile 2004 şi 2006-2007, de aluviunile masive depuse de apele Dunării în anii 70, eforturile au fost orientate spre obţinerea de informaţii suplimentare privind maniera de fundare a curtinei şi a turnurilor care flanchează instalaţia portuară, completată cu finalizarea
cercetării celui sudic, a relaţiei sale cu zidul de incintă, precum şi spre identificarea limitelor debarcaderului spre E şi spre S. În campaniile 2008-2010 cercetarea s-a concentrat asupra turnului de S al instalaţiei portuare, surprinderii limitei sudice a debarcaderului. Cercetările au continuat în 2009-2010 în Sectorul Port, extinzându-se şi adâncindu-se suprafaţa deschisă în 2008 pentru identificarea limitei sudice a instalaţiei portuare, a relaţiei dintre curtina estică şi zidul turnului sudic al debarcaderului, a laturii sudice a acestui turn, ca şi pentru clarificarea formei sale. S-a practicat o casetă cu dimensiunile de 7 x 7 m, până la adâncimea de 3,30 m, înregistrându-se depuneri de nisip aluvionar. Zidul de incintă estic, mult mai demantelat în această zonă, apare la o cotă situată cu 0,90 m mai jos decât în restul instalaţiei portuare, fiind degajat în suprafaţa cercetată pe o lungime de 5,40 m şi pe o lăţime de 0,90 m în partea superioară şi de 2,30 m în partea inferioară. A fost identificată zona de racord a zidului turnului sudic al debarcaderului la zidul de incintă. Turnul sudic al debarcaderului ţesut la E de zidul de incintă are dimensiuni identificate de 5,40 m pe axa N-S, de 5,30 m pe axa NV-SE şi de 4,85 m pe axa NE-SV. Pare să aibă un front circular, chestiune care va trebui clarificată într-o campanie viitoare prin adâncirea în partea sud-estică a suprafeţei deschise. Situaţia poate fi asemănătoare fie celei înregistrate la E de poarta mare a cetăţii – un turn cu o latură semicirculară şi una dreaptă pentru a realiza cu zidul de incintă un unghi obtuz menit să constituie un obstacol în calea apelor şi mai ales a gheţurilor, asigurând glisarea lesnicioasă, fie celei înregistrate la V de poarta mare a cetăţii – un turn semicircular. Nici în această campanie nu s-a putut continua cercetarea limitei estice a instalaţiei portuare, începută în 2006, din cauza nivelului ridicat al apelor Dunării. Se impune continuarea cercetării pentru finalizarea înregistrării sistemului de fundare a instalaţiei portuare în zona limitelor sale sudică şi estică, pentru definitivarea înregistrării monumentului, precum şi pentru găsirea unor eventuale soluţii de conservare şi punere în valoare. Note: 1. CCA 2001, p. 170-172; CCA 2003, p. 223-224; CCA 2004, p. 226-227; CCA 2005, p. 251-252; CCA 2007, p. 258-259; CCA 2008, CCA 2009, p. 160. 2. P. Diaconu, D. Vîlceanu, Păcuiul lui Soare, Cetatea bizantină, Bucureşti, 1972, p. 38-45. 44. Ostrovu Mic, com. Râu de Mori, jud. Hunedoara Punct: Villa rustica (proprietatea Ion Predoni) Cod sit: 90921.02 Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 45/ 2010 Colectiv: Dorin Alicu - responsabil (MNIT), Gică Băeştean, Oana Tutilă (MCDR Deva), Richard Petrovszky (Muzeul Speyer, Germania), Anca Matiş, Valentin Deleanu Situl arheologic, având coordonatele GPS 45°31’15” N; 22°49’ 59” E, a fost identificat în hotarul vestic al satului Ostrovu Mic, în territorium-ul Coloniei Dacica Sarmizegetusa, la cca. 5 km E de capitală şi la aproximativ 1 km S de drumul imperial, vizibil pe câteva porţiuni şi denumit de localnici ,„drumul lui Traian”. Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010 95 În această campanie au fost continuate cercetările care au debutat în anul 2009 în situl de epoca romană de la Ostrovu Mic, punct Villa rustica. În anul 2009 au fost trasate două secţiuni S1 şi S2. Anul acesta au fost trasate secţiunile S3 = 18 x 2 m (orientare NNE-SSV, situată la N de S1), S4 = 18 x 2 m (orientare NNE- SSV, situată la S de S1 şi în continuarea lui S2), S5 = 15 x 2 m (orientare NNE-SSV, în continuarea lui S4, pe direcţia sudică), S6 = 15 x 2 m (orientare NNE-SSV, la V de S3) şi casetele C1 la E de S2, C2, C3 şi C4 (toate situate la V de S4 şi S5, având dimensiunile 4 x 4 m). Scopul ambelor campanii a fost acela de a stabili limitele construcţiei. În anul 2009 am surprins zidul de apus al împrejmuirii, denumit de către noi Z13, limita de V a construcţiei, prin Z10, şi posibil cea de est, prin Z1, doar că, în această parte cercetarea ne-a fost îngrădită de o proprietate particulară şi nu avem certitudinea că în acest caz am descoperit marginea clădirii. Am reuşit să surprindem limita de N a vilei, prin Z14. Iniţial am considerat că Z28 este limita de S. Ulterior, la S de acesta, a fost dezvelit Z24 despre care, în acest moment, nu putem spune dacă face parte din aceeaşi construcţie sau este parte a unei anexe. Dificultatea interpretării se datorează faptului că Z28 este destul de lat, comparabil cu Z10 şi cu Z14, dar el este penetrat de canalul 2, care se îndreaptă spre ceea ce noi am numit complex 3, probabil un praefurnium. Pe de altă parte între Z28 şi Z24 au fost descoperite numeroase fragmente de tencuială pictată. Tot de aici provine şi un fragment de placaj de marmură. În urma cercetărilor arheologice au putut fi puse în evidenţă mai multe faze de construcţie a clădirii. De acest lucru ne-am putut da seama la dezvelirea lui Z11, care este acoperit de lutuiala pusă în vederea amenajării podelei dintr-o fază ulterioară şi tăiat de Z5. O altă dovadă în acest sens este suprapunerea podelelor din trei faze, surprinse într-un singur caz. Din punct de vedere stratigrafic doar în S1 şi doar între zidurile Z5, Z6 şi Z7 avem de-a face cu amenajări succesive ale unei podele din lut puternic înroşită la partea superioară şi cu urme de arsură. Peste aceasta avem o nivelare în care există fragmente de material ceramic şi de acoperiş, deasupra căreia s-a amenajat podeaua din mortar alb. Marea problemă, însă, este aceea că în S4, aflată la distanţa lăsată de martorul de 0,50 m, sub podeaua din ciment nu mai apare podeaua din lut care, probabil, a suferit un incendiu. În alte cazuri avem o podea de ciment de culoare albă, peste care urmează dărâmătura de acoperiş şi amenajarea în vederea unei alteia de culoare roz – opus signinum. De asemenea, la aproximativ 0,90 m E faţă de Z10 se delimitează un şanţ paralel cu acesta cu lăţimea de 0,60 m. Probabil avem de-a face cu demolarea zidului aparţinând uneia dintre faze şi o lărgire a clădirii înspre V. Clădirea a fost dotată cu un sistem de hypocaust, întrucât am descoperit o încăpere absidată, cu cel puţin două faze de construcţie, în care, pe lângă numeroasele fragmente de pile cilindrice, se mai păstrează cel puţin două dintre ele în picioare şi un canal care aducea aerul cald de la un praefurnium. Pile de hypocaust de formă circulară au mai fost descoperite şi în alte încăperi ale clădirii. Un al doilea posibil praefurnium a fost dezvelit în S5, în partea de sud a clădirii, unde mai apar şi două canale pentru propagarea aerului cald. În această zonă au apărut numeroase fragmente de tencuială pictată şi un fragment de placaj de marmură. În momentul de
Page 2 and 3:
Această publicaţie apare cu sprij
Page 5:
Cuprins Lista siturilor arheologice
Page 9 and 10:
Cronica cercetărilor arheologice d
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
transporta apele pluviale spre un b
Page 15 and 16:
În S8, c.1-4, a fost surprins col
Page 17 and 18:
piatră prinse cu mortar, pare să
Page 19 and 20:
0,65 m lăţime; înălţimea pân
Page 21 and 22:
străchini sau vase de bucătărie)
Page 23 and 24:
antropice. Acumularea unor astfel d
Page 25 and 26:
(maximum 35 cm). Ambele sunt săpat
Page 27 and 28:
După trei campanii arheologice, pr
Page 29 and 30:
înregistrate de rețeaua rutieră
Page 31 and 32:
excavaţia s-a desfăşurat la adâ
Page 33 and 34:
funcționalității acestuia, dar
Page 35 and 36:
conexate perioadei de utilizare a a
Page 37 and 38:
cenuşii lucrate la roată, de fact
Page 39 and 40:
Note: 1.Gh. Calotoiu, Contribuţii
Page 41 and 42:
afirmăm că fragmentele ceramice f
Page 43 and 44:
mai fost surprinse urme ale nivelur
Page 45 and 46: (Starčevo-Criş culture) and to En
Page 47 and 48: La ieşirea din oraşul Gheorgheni
Page 49 and 50: până la construcţia C.A.P şi s-
Page 51 and 52: Săpătura a fost condusă conform
Page 53 and 54: vegetale, ce ar putea să reprezint
Page 55 and 56: izantine flancată de două turnuri
Page 57 and 58: vatră, amenajare identificată la
Page 59 and 60: confirmată de fibula de fier și d
Page 61 and 62: ceea ce este normal pentru marginea
Page 63 and 64: 26001 (+3,68/+3,40 - +3,06 m): stra
Page 65 and 66: lor de verificare până în acest
Page 67 and 68: practicat în jumătatea vestică a
Page 69 and 70: măsură, ace de păr şi ace de cu
Page 71 and 72: the realisation of the repertoire o
Page 73 and 74: faptul că necropolele din sectorul
Page 75 and 76: fost finanţate de la bugetul de st
Page 77 and 78: Prezenţa străzii, intens circulat
Page 79 and 80: SIII si SIV, c.1-5), a fost recolta
Page 81 and 82: Timofte, Adelina Cioinac, Bogdan Gi
Page 83 and 84: Au fost, de asemenea, efectuate tre
Page 85 and 86: sistemul de caroiere a suprafeţei
Page 87 and 88: lângă ceramică şi oase, în cad
Page 89 and 90: Ionel Cândea, Costin Croitoru, Cer
Page 91 and 92: S.A. Luca, D. Diaconescu, A. George
Page 93 and 94: instalaţiei portuare. A fost ident
Page 95: of the site and consisted in finish
Page 99 and 100: acad. Vasile Pârvan, cu prilejul d
Page 101 and 102: cotă de -4,60 m faţă de nivelul
Page 103 and 104: Şantierul Poiana Cireşului de la
Page 105 and 106: fragmente pe nivelul de călcare. P
Page 107 and 108: fragmente de la un vas de mari dime
Page 109 and 110: piatră, os şi silex. Există o fo
Page 111 and 112: A fost amplasată în jumătatea su
Page 113 and 114: complexul a fost întâi „purific
Page 115 and 116: fază 1, identificată în zona est
Page 117 and 118: largă de cca. 2-2,20 m, îngustân
Page 119 and 120: Abstract In 2010 we finished the di
Page 121 and 122: C.-M. Lazarovici, Gh. Lazarovici, D
Page 123 and 124: numit de noi C5, avea drept perete
Page 125 and 126: a zidului ZY2. Acelaşi raport exis
Page 127 and 128: SV-NE, un canal roman din piatra, C
Page 129 and 130: Rezultatele cercetărilor de până
Page 131 and 132: Subliniem totodată importanţa deo
Page 133 and 134: ceramic scos la iveală, în epoca
Page 135 and 136: Tot în zona de NE a săpăturii,
Page 137 and 138: o serie de periegheze în zona înt
Page 139 and 140: celor din 1978 (VII-VIII). Cercetă
Page 141 and 142: stratigrafică; astfel, cultura Cuc
Page 143 and 144: 70. Tărtăria, com. Săliştea, ju
Page 145 and 146: semifină, bine omogenizată, culoa
Page 147 and 148:
- stratul 2, umplutură modernă di
Page 149 and 150:
apariția materiei prime și a rebu
Page 151 and 152:
- Nivel de prundiş bine tasat ames
Page 153 and 154:
anterioară (L12/2009) şi un nivel
Page 155 and 156:
de 160 m 2 . Pe suprafaţa lor au f
Page 157:
RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
79. Alba Iulia, jud. Alba Punct: Ca
Page 164 and 165:
cercetată, la cote diferite, în f
Page 166 and 167:
85. Botoşana, com. Botoşana, jud.
Page 168 and 169:
foste benzinării, blocul-turn Romt
Page 170 and 171:
Cercetările arheologice preventive
Page 172 and 173:
La S de pivniţă, au fost descoper
Page 174 and 175:
Având în vedere că cercetarea ar
Page 176 and 177:
92. Cerneţi, com. Şimian, jud. Me
Page 178 and 179:
Descoperirile din perioada sec. VI
Page 180 and 181:
- statuetă masculină (fragment) (
Page 182 and 183:
Lista Monumentelor Istorice 2004. S
Page 184 and 185:
şi 2 mm). Din cauza termenelor imp
Page 186 and 187:
În interiorul acesteia s-a descope
Page 188 and 189:
sudică a SXI, aflat în vecinătat
Page 190 and 191:
Ţuţuianu (MCDR Deva), Luciana Iri
Page 192 and 193:
Inventarul funerar: două mărgele
Page 194 and 195:
Cpl19 - Complexul s-a conturat sub
Page 196 and 197:
pigmenţi de cărămidă şi bucă
Page 198 and 199:
zonă, realizata în opus mixtum, s
Page 200 and 201:
Căminului Cultural din localitatea
Page 202 and 203:
Planimetria staţiunii arheologice
Page 204 and 205:
111. Murani, com. Orțișoara, jud.
Page 206 and 207:
esturile unei unelte de fier slab c
Page 208 and 209:
profilul gropii, că aceasta este d
Page 210 and 211:
Valentina, în această zonă semna
Page 212 and 213:
cercetărilor arheologice din anul
Page 214 and 215:
otunjită, un umăr pe care se afla
Page 216 and 217:
un vas de culoare cenuşie din past
Page 218 and 219:
staţia totală, ei constituind axu
Page 220 and 221:
ei nu au fost găsite în SII şi I
Page 222 and 223:
de cărbune şi pământ ars la ro
Page 224 and 225:
cărbune. Pe marginea sudică a fos
Page 226 and 227:
prăbuşindu-se spre zona central-n
Page 228 and 229:
5,50, iar a şanţului C2, în drep
Page 230 and 231:
fragment de silex (lamă) de culoar
Page 232 and 233:
codul 7.5YR4/4 din catalogul Münse
Page 234 and 235:
omogenă, compactă, de culoarea br
Page 236 and 237:
Notă: Petre Beşliu Munteanu, Le b
Page 238 and 239:
adâncimea reală, aşa cum am ară
Page 240 and 241:
Chiar dacă avem de-a face cu o loc
Page 242 and 243:
fost surprins şi un strat de cca.
Page 244 and 245:
pe latura nordică şi nord-estică
Page 246 and 247:
Suprafaţa cercetată: 5,7 m 2 . Ce
Page 248:
RAPOARTELE DE EVALUARE DE TEREN
Page 251 and 252:
141. Adamclisi, com. Adamclisi, jud
Page 253 and 254:
ceramice, cărbune, cărămizi frag
Page 255 and 256:
HST/2006- BEM 20 HST/2006- BEM 21 3
Page 257 and 258:
4. Slava Rusă, jud. Tulcea [(L)Ibi
Page 259 and 260:
5. Şoimeni, com. Păuleni-Ciuc, ju
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
8. Moigrad-Porolissum, com. Mirșid
Page 265:
INDICI
Page 268 and 269:
Page 270 and 271:
Page 272 and 273:
Page 274 and 275:
Page 276 and 277:
Page 278 and 279:
Page 280 and 281:
Page 282 and 283:
Page 284 and 285:
Page 286 and 287:
Page 288 and 289:
Page 290 and 291:
Page 292 and 293:
Page 294:
show all

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?