Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Atât SIV/09, cât şi SI/2010 au fost reacoperite cu
pământ, pentru conservarea construcţiilor existente şi pentru a
nu se compromite săpătura din campania viitoare.
În paralel cu lucrările amintite s-a continuat activitatea
în SVI, VII, VIII din anul precedent, încheiată fiind doar SVI.
Cele mai importante detalii care se impun a fi reţinute sunt cele
două vetre descoperite în SVI şi VII, ambele deteriorate parţial
încă din vechime, ca şi ,,trusa de magie” din SVII/2009 şi două
picioruşe/protome(?) de altar portabil. Reamintim că toată zona
pe care au fost deschise cele trei secţiuni a fost locuită intens
numai în Epoca Bronzului, de către purtătorii culturii
Wietenberg.
Tot în această campanie, pe Terasa I a fost începută
SII/2010, perpendiculară pe zid şi cu dimensiunile de 17 x 2,50
m, amplasată în apropierea SI din anul 2003. Ea a constituit şi
un subiect de pedagogie pentru studenţii străini. Motivele desamintite
anterior au împiedicat cercetarea ei exhaustivă, la
încheierea campaniei situaţia fiind următoarea: în m.1-9, care
corespund zonei cu complexe dacice, a fost cercetată numai
faza a II-a a locuirii, fază marcată şi aici de un incendiu puternic
şi de materiale in situ, în special ceramică deformată ca urmare
a arderii secundare. În metri 10-17, care corespund zidului de
incintă şi construcţiilor de pe pantă menite a-l susţine pe acesta,
cercetarea a fost întreruptă în situaţia în care la porţiunea de zid
s-a ajuns la adâncimea de 0,70-0,85 m (în funcţie de nivelul
superior al blocurilor din construcţie) iar pe pantă a fost excavat
stratul de humus foarte superficial.
Cea mai importantă dintre constatările sigure şi care
se impune a fi reţinută este identificarea, în aval de zidul de
incintă, a încă trei structuri similare celor din SIV/2009, şi ele de
formă semiovală. De menţionat că prima şi a doua structură din
aval de zidul cetăţii se înscriu aproape pe aceeaşi linie/cotă de
nivel cu primele două de sus din SIV/2009 (panta fiind aici mult
mai lungă, distanţa între ele este mai mare). Altfel spus,
constatarea se impune ca un argument în plus asupra
observaţiilor referitoare la unitatea, contemporaneitatea şi
complexitatea tehnico-arhitecturală a sistemului defensiv dacic
de pe Piatra Detunată.
Detalii şi precizări asupra tuturor obiectivelor
enumerate mai sus sunt de aşteptat de la campaniile viitoare.
Bibliografie:
Fl. Costea, A. Bălos, în Cumidava, 20, 1996, p. 27-64.
Florea Costea, Ce sunt de fapt „vasele dreptunghiulare puţin
înalte” din ceramica Wietenberg?, Angustia, 3, 1998, p. 59-75.
Florea Costea, Aşezarea Wietenberg de la Racoş-Piatra
Detunată, Angustia, 2, 1999, p. 39-76.
Florea Costea, Fortificaţii hallstattiene din judeţul Braşov,
Angustia, 5, 2000, p. 221-226.
Florea Costea, Dacii din sud-estul Transilvaniei, Braşov, 2001,
sub voce Racoş-Piatra Detunată.
Fl. Costea, A. Bălos, în Studii de Istorie Antică. Omagiu
Profesorului Ioan Glodariu, Cluj Napoca, 2001, p. 217-242.
Fl. Costea, A. Bălos, Corrigenda, Cumidava, 26, 2003, p. 23-31.
Fl. Costea, L. Scurtu, A. Bălos, O marcă de olar (?) descoperită
în fortificaţia dacică de la Racoş-Piatra Detunată, Cumidava, 26,
2003, p. 11-22 (cu varianta integrală în limba germană).
Florea Costea, Repertoriul arheologic al judeţului Braşov,
Braşov, 2004, sub voce Racoş-Piatra Detunată.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
110
L. Savu, A. Bălos, Două unelte agricole din fier, de epocă
dacică, descoperite în sud-estul Transilvaniei, în Cumidava, 29,
p. 82-87.
Fl. Costea, L. Savu, A.Bălos, Un fragment de coif roman
descoperit în aşezarea dacică de la Racoşul de Jos-Piatra
Detunată, judeţul Braşov, în Tyragetia, Serie Nouă, vol. II [XVII],
nr. 1, Chişinău, p. 267-274.
Fl. Costea, L. Savu, V. Sîrbu, R. Ştefănescu, A. Bălos, Piese de
echipament militar şi arme descoperite în cetatea dacică de la
Racoşul de Jos-Piatra Detunată, judeţul Braşov, în Volumul
omagial "Gavrilă Simion”, în curs de apariţie.
52. Radovanu, com. Radovanu, jud. Călăraşi
Punct: Gorgana întâi, Gorgana a doua
Cod sit: 104760.03, 104760.07
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 19/2010
Colectiv: Done Şerbănescu – responsabil (MCG Oltenița),
Cristian Schuster (IAB), Ion Tuţulescu (MJ Vâlcea) Alexandra
Ghenghea, Laurenţiu Mecu, Alexandru Nălbitoru, Carol Terteci,
Teodora Vasileva, Christine Markussen
Gorgana întâi
După cum semnalam încă din cercetarea din anul
anterior la 17,70 m E de profilul de V al S.1, într-un şanţ au
apărut trei buşteni. Săpătura ne-a relevat existenţa a cinci stâpi
de salcâm cu orientarea N - S. În preajma acestora au fost
descoperite fragmente ceramice de factură modernă, cu smalţ
de culoare cărămizie, utilizarea stâlpilor fiind probabil o
îngrăditură care delimita o proprietate privată la sfârşitul sec. al
XIX-lea.
În capătul de V al S1, descoperită din anul 2009, a
fost cercetată parţial o locuinţă Cernavodă I. L2 a apărut la
adâncimea de -0,47 m, porţiunea surprinsă în S1, fiind de 1,97
m. În interiorul L2 a fost surprinsă o vatră fragmentară, dispusă
pe un pat de pietricele (dimensiunile pietricelelor: 3 x 4,5 cm, 2 x
3,5 cm, 4 x 2,5 cm), făţuită o singură dată. Inventarul locuinţei,
parţial cercetată, era alcătuit din ceramică, unelte (silex = aschii,
burine, nucleu etc.), fragmente osteologice (majoritatea de la
animale de talie mare) şi un mic fragment de cupru (rebut?).
La 2,30 m V de îngrăditură şi la 13,50 m E faţă de
profilul de V a fost cercetată o gropă Cernavodă I, Gr.1, de
formă circulară cu diametrul de 1,33 m şi adâncimea maximă de
0,65 m. În umplutura de culoare brun-închisă au fost găsite
fragmente ceramice, pietricele şi fragmente de chirpici.
În capătul de S al Gr.1 s-a cercetat o gropă de mici
dimensiuni Gr.2. care secţiona pe prima. Umplutura de culoare
cenuşie era alcătuită din mici fragmente de factură Cernavădă I.
La adâncimea de -1 m şi la 9,40 m E faţă de profilul
de V au fost cercetate două complexe, Gr.3. şi Gr.4, ultima
aparţinând culturii Tei.
Gr.3 - gropă de factură Cernavodă I. De formă oval
alungită Gr.3. avea dimensiunile de 2 x 1,20 m. Adâncimea
complexului este de 0,50 m. În umplutura de culoare cenuşie au
fost descoperite următoarele: 2 vase de dimensiuni mari, dintre
care unul cu marginea dispusă în jos, un răzuitor, un nucleu de
silex, 2 fragmente de vatră, 3 fragmente de râşniţă, fragmente
ceramice de la diverse vase, oase de animale, cenuşă, cărbuni,
chirpici, scoică (un fragment), pietricele. Interesant este faptul
că în pereţii gropii au fost surprinse porţiuni de lut ars, probabil