Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

- Nivel de prundiş bine tasat amestecat cu fragmente
de calcar de Podeni (- 0,50 / - 0,60 m). Acest nivel corespunde
cu infrastructura ultimului pavaj al curţii, cel realizat din lespezi
de calcar rectangulare.
- Pământ galben, lutos (- 0,60 / - 0,75 m). Nivel de
depunere în care se găsesc materiale arheologice. Este nivelul
de locuire roman din curte, depunerea din prima fază de
existenţă a edificiului.
- Nivel de prundiş, lentile de mortar şi fragmente de
calcar de Podeni (- 0,75 / - 0,95 m). Acest nivel a fost identificat
cu infrastructura primului pavaj al curţii, pavaj desfiinţat în timpul
existenţei castrului cu ocazia repavării curţii.
- Pâmânt negru (steril arheologic). (- 0,95 / - 1, 05 m).
În colţul nord-vestic al casetei s-a conturat o groapă
(G1) care începe din nivelul de dărâmătură medieval – modern.
Groapa are un diametru de 0,50 m şi este adâncă de 1,20 m
(de la nivelul de unde a fost săpată). În umplutura gropii s-au
descoperit fragmente de material tegular şi fragmente ceramice.
C2/2010. La adâncimea de - 0, 65 / - 0, 70 m, la
partea superioară a nivelului de infrastructură a ultimului pavaj
al curţii, s-a conturat, în partea estică şi în centrul casetei o
groapă de mari dimensiuni care a fost săpată din nivelul de
dărâmătură medieval – modernă. Groapa este intersectată de
profilul estic şi are un diametru maxim de cca. 3,40 m. În
umplutura gropii s-a găsit foarte mult material arheologic rulat
(material tegular, fragmente ceramice, monede).
Cercetarea a continuat prin golirea conţinutului gropii
şi la adâncimea de –1, 50 m a fost surprins un ring de pietre
aranjate, formând un cerc cu diametrul (la interior) de 1,15 m.
Astfel s-a dovedit că groapa era de fapt o intervenţie modernă,
o groapă de demantelare a ghizdului unei fântâni romane. Într-o
primă fază fântâna a fost golită până la adâncimea de - 2,80 m
(de la nivelul actual de călcare) fiind dezvelite 7 asize de piatră
din pereţii interiori ai fântânii.
În continuare s-a procedat la golirea conţinutului
fântânii şi s-a ajuns la adâncimea de –6,90 m de la nivelul
actual de călcare. La adâncimea de cca. 6 m (de la nivelul
actual) a fost atinsă pânza freatică. În continuarea s-a continuat
scoaterea materialelor arheologice din nivelele aflate sub apă
(ceramică, fragmente sculpturale – fragmente de statui, mai
multe capiteluri dorice fragmentare care ornamentau porticul
clădirii comandamentului). Diametrul interior al fântânii este, la
diferite adâncimi , de cca. 1,15 - 1,20 m.
Fântâna avea pereţii construiţi din piatră până la
adâncimea la care a fost săpată, la -6,90 m. Pereţii sunt
construiţi din piatră de carieră (diferite varietăţi de calcar),
nefasonată, pietrele nefiind prinse cu mortar. Asizele au grosimi
relativ uniforme, de cca. 0,15 - 0,20 m. S-au numărat 30 de
asize de la nivelul apei până la partea superioară a pereţilor.
S01/2010. Dimensiuni: 21 x 2,5 m, orientată N - S. În
secţiunile trasate în partea centrală a curţii se regăseşte
aceeaşi stratigrafie observată şi în cercetările din anii 2008 şi
2009. În partea sudică a secţiunii, spre porticul laturii de S, între
m. 0 - 2,50, s-a observat existenţa unui nivel de lut tasat (la
adâncimea de – 0,45 / -0,75 m) iar la partea superioară a
acestuia urme de cărămizi. Între m. 2,30 - 2,50 se observă în
profilul vestic o mică adâncitură (rigolă?). De la m. 2,50 la m. 21
în stratigrafie se observă cele două nivele de infrastructură a
pavajului sesizate în toate suprafeţele care au dezvelit partea
centrală a curţii. Situaţia întâlnită în extremitatea sudică a
secţiunii a mai fost surprinsă şi în alte secţiuni care au dezvelit
zonele dinspre porticul curţii, pe laturile de S şi de N. Se poate
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
149
preciza acum că pe o lăţime de cca. 3 m (10 pedes = 2, 98 m)
(de la zidul porticelor nordic şi sudic) exista o amenajare cu un
pavaj de cărămidă, mărginit spre interiorul curţii de o rigolă,
amenajare destinată colectării apei pluviale care se scurgea de
pe acoperişul porticului.
În centrul S01 a fost surprinsă o groapă modernă (G1)
cu diametrul de cca. 0,70 / 0,75 m şi adâncimea de -1,70 m (de
la nivelul actual de călcare).
În extremitatea nordică a suprafeţei, în c.19-20, au
fost descoperite două blocuri de calcar masive, paralelipipedice,
aliniate şi aşezate direct pe pământul steril (la adâncimea de -
0,75 m, partea superioară se află la –0,45 m). Blocul vestic,
intersectat de profil, are dimensiunile de 1,30 x 0,55 x 0,30 m,
iar cel estic de 1,22 x 0,70 x 0,30 m. Desfiinţarea martorului
vestic a permis dezvelirea unui alt bloc cu dimensiunile de 1,15
x 0,85 x 0,25 m, mişcat din poziţia iniţială. Probabil cele trei
blocuri paralelipipedice cu dimensiuni apropiate erau aliniate şi
formau o bază (postament).
S02/2010. Dimensiuni: 17 x 2,5 m, orientată N - S.
Secţiunea a suprapus parţial o secţiune şi o casetă din anul
1981, cea în care a fost descoperit mormântul cu nişă din epoca
migraţiilor. În c.16-17 a fost surprins conturul gropii mormântului
din 1981. În apropierea acestuia, la m. 15,85, profilul estic a
intersectat urma unei gropi şi calota craniană a scheletului. Prin
urmare, spre E, a fost deschisă caseta C04/2010 (2 x 3 m)
pentru dezvelirea mormântului. La adâncimea de – 0,90 m s-a
putut observa conturul gropii, care avea dimensiunile de 1,15 x
0,40 m. Scheletul era incomplet, oasele au fost descoperite
aranjate în poziţie anatomică. Singura piesă de inventar este un
pieptene bilateral din corn cu trei plăci (prinse cu patru nituri din
fier). Mormântul este orientat V - E, cu capul la V ca şi
mormântul vecin descoperit în 1981. Orientarea similară
pledează pentru aceeaşi datare (ca şi singura piesă din
inventar), respectiv sec. al VI-lea p.Chr.
S03/2010. Dimensiuni: 17 x 2,5 m, orientată N - S.
Profilul estic al secţiunii a intersectat un număr de 5 gropi cu
diametre de cca. 0,90 – 1 m (nivelare la adâncimea de – 0,90
m). Adâncimea gropilor (de la nivelul actual de călcare) variază
de la 1,15 m (G1) la 1,70 m (G4). Distanţele dintre gropi variază
între 2,90 m şi 3,40 m. Gropile G1, G2, G4 şi G5 au făcut parte
dintr-o amenajare anterioară dezafectată (nivelul de
infrastructură al ultimului pavaj le acoperă). G3 este o groapă
medieval – modernă, săpată din nivelul de dărâmătură (cu
pietre de mari dimensiuni căzute în groapă). Spre V de
S03/2010 a fost trasată secţiunea S07/2010 (16,40 x 2,5 m),
unde au fost identificate alte cinci gropi similare cu cele din S03.
La nivelarea secţiunii, la adâncimea de cca. -0,80 m
au fost identificate, în centrul secţiunii, urmele a cinci gropi de
implantare a stâlpilor unite de urmele unor pereţii din lemn
dezafectaţi. Gropile aveau formă circulară, cu diametre de cca.
1 - 1,20 m. Distanţele între gropile G1 şi G5 din S07 variază
între 2,90 - 3 m ( aproximativ 10 pedes). După golire s-a putut
preciza faptul că adâncimile gropilor variază între 1,30 m şi 1,80
m (de la nivelul actual de călcare). În umplutura gropilor s-a
găsit piatră, prundiş şi material tegular (inclusiv ţigle cu ştampila
LVM). Lăţimea urmei pereţilor din lemn este de cca. 0,20 - 0, 30
m. Pereţii sunt cel mai bine evidenţiaţi între gropile G3 şi G4 şi
G4 şi G4. Situaţia coroborată din S03 şi S07 (cu gropi provenind
de la stâlpii aceleiaşi construcţii dezafectate surprinşi atât în
profilul estic – în S03, cât şi în plan – în S07) permite
următoarele observaţii: gropile au fost săpate din nivelul de
locuire în curte aflat sub ultimul pavaj al curţii şi sunt gropile de