http://www.cimec.ro/scripts/arh/cronica/detaliu.asp?k=3282, 06.11.<strong>2010</strong>. 3. Mihai Irimia, Descoperiri getice în zona Adâncata (com. Aliman, jud. Constanţa), în Pontica, 37-38, 2004-2005, p. 319- 384. Autorul a identificat două aşezări getice, două romane şi una medievală timpurie. 4. Cristian Olariu, în <strong>Cronica</strong> Cercetărilor Arheologice, <strong>campania</strong> 2005, http://www.cimec.ro/scripts/arh/cronica/detaliu.asp?k=3286, 22. 11. <strong>2010</strong>. 142. Murighiol, com. Murighiol, jud. Tulcea Colectiv: Cristian Olariu (FIB) Cercetări de teren în Peninsula Dunavăţului Ca urmare a colaborării cu Institutul de Memorie Culturală (<strong>cIMeC</strong>), în cursul campaniei desfăşurate în perioada iulie-august <strong>2010</strong> s-a continuat cartarea şi înregistrarea punctelor de interes arheologic din Peninsula Dunavăţului. Pentru documentare au fost folosite informaţiile existente în Repertoriul Arheologic Naţional şi hărţi ale regiunii cercetate după cum urmează: - Hărţi sovietice militare editate în perioada 1972- 1983, sc. 1: 50.000; - Harta topografică a României, editată în 1982, sc. 1: 25.000; - Plan de tragere pentru zona Sarinasuf, realizat de Serviciul Geografic al Armatei, editat în 1917, sc. 1: 20.000; - Harta militară austro-ungară, editată în 1910, sc. 1: 200.000; - Imagini prin satelit furnizate prin intermediul aplicaţiei Google Earth. S-a continuat procesul de înregistrare a tumulilor din Peninsula Dunavăţului, ale căror coordonate pot fi regăsite în tabelul anexat (încă nouă tumuli înregistraţi; dintre aceştia, TM2 şi TM3 au fost deja cercetaţi de către Simion Gavrilă). De asemenea, au fost înregistrate mai multe aşezări/situri din diferite epoci. Pe Dealul Dunavăţului, a fost înregistrat un turn de observaţie de epocă romană târzie (BM1), distrus în mare parte de o staţie meteorologică modernă 1 . Pe acelaşi deal, pe pantele aflate la N de turn, au fost descoperite fragmente ceramice de epocă Hallstatt şi medievale timpurii (ADN1). În punctul Ghiolul Petrii a fost înregistrată o aşezare medievală timpurie (GP1-3), aflată în proximitatea unei foste ferme, astăzi într-o stare avansată de degradare. În apropierea Movilei Duna, la stânga şoselei Murighiol-Mahmudia, a fost cartată una dintre carierele romane din care se extrăgea piatra folosită la construirea incintei cetăţii de la Halmyris 2 (MUR3). Nu în ultimul rând, pe malul de V al Sărăturii Beibugeac, a fost identificată o aşezare romană târzie (MUR4-5). Note: 1. Suceveanu, Alexandru, Zahariade, Mihail, Topoleanu, Florin, Poenaru Bordea, Gheorghe, Halmyris I. Monografie arheologică, Cluj Napoca, Editura Nereamia Napocae, 2003, p. 88. 2. Ibidem, p. 18. <strong>Cronica</strong> cercetărilor <strong>arheologice</strong> din România – <strong>campania</strong> <strong>2010</strong> 250 143. Zalău, jud. Sălaj Punct: Cartier Ortelec - Burgus Cod sit: 139713.21 Colectiv: Horea Pop – responsabil, Zsolt Csok (MJIA Zalău) Obiectivul vizat este reprezentat de urme vizibile pe teren a elementelor (șanț, val, zid de incintă) unei fortificații romane de tip burgus. Punctul se află pe malul drept al văii Ortelecului, pe a doua terasă a văii, între culmile Poguior și Măgurița, în locul cunoscut sub toponimul „La Strâmtoare”. Au mai existat preocupări privind investigarea burgusului în anii 70, rezultatele fiind neconcludente. Datorită faptului, că obiectivul este amplasat în Poarta Meseșană, s-a dorit, în primă fază verificarea elementelor de fortificație ale burgus-ului, dacă acestea au fost refolosite şi în Evul Mediu. Un al doilea scop al cercetării a fost stabilirea stratigrafiei monumentului, respectiv relațiile stratigrafice dintre șanț, val, incintă, zidul limes-ului, respectiv interiorul burgus-ului. Metode de investigare: În primă fază s-au efectuat cercetări de teren pentru a stabili perimetrul burgus-ului, respectiv suprafața acestuia. S-au practicat două suprafețe de cercetare, după cum urmează: S1/<strong>2010</strong> (18 x 1,5 m), orientată E - V, trasată perpendicular pe sistemul defensiv al obiectivului (pe latura vestică orientată către Barbaricum). S2/<strong>2010</strong> (8 x 1,5 m) a fost trasată în continuarea S1, dar datorită vegetației existente, s-a trasat din colțul sud-estic al S1, spre interiorul burgus-ului, păstrându-se astfel un profil comun între cele două suprafețe de cercetare. S1: După degajarea nivelului vegetal, pe întreaga suprafață a secțiunii, s-a putut observa un nivel foarte consistent de dărâmătură, care consta în pietre, mortar și material tegular roman. Între m. 0–2, la -0.40 s-a conturat o vatră de foc, amenajată în interiorul burgus-ului, realizată din lut bătut, împrejmuită cu pietre și fragmente de cărămidă. De la m. 2 s-a conturat un zid, orientat NE - SV, care, după curățire, s-a observat clar, că este în legătură cu zidul de incintă a burgus-ului. Zidăria a fost realizată din pietre de dimensiuni mari, ecarisate în faţa paramentului, prinse cu mortar alb degresat cu nisip și fragmente de cărămidă, iar emplectonul, cu pietre înecate în mortar. Lățimea zidului este de 1 m. La nivel de fundație, această structură se adosează incintei burgus-ului, dar la primele asize din elevație s-a putut observa clar că cele două structuri zidite sunt ţesute. După toate probabilităţile această structură este de fapt latura nordică a unui turn de colț patrulater a cărui dimensiuni încă nu le putem preciza. Zidul de incintă, al obiectivului în discuție, se prezintă a fi o structură foarte masivă, cu o lățime de 2,20 m, realizată din pietre prinse cu mortar alb, curat, degresat cu nisip, cu o consistență uscată, foarte puternică. În exteriorul acestuia, s-a observat o bermă cu o lățime de 0,50 m. Atât zidul incintei cât şi al turnului au talpa fundaţiei la -2 m adâncime, iar decroşul fundaţiei la -1,13 m. Zidul turnului a fost descoperit la -0,3m, deci acesta s-a păstrat pe 0,83 m înălţime. Șanțul de apărare al obiectivului are o deschidere de 3,5 m și se conturează printr-un aspect negricios, umplutura fiind foarte compactă, sol negru pigmentat cu fragmente
ceramice, cărbune, cărămizi fragmentare. Timpul capricios ne-a împiedicat să finalizăm golirea acestuia. În ceea ce privește materialul arheologic recoltat, acesta constă în ceramică romană cenușie și cărămizie, respectiv materiale de construcție (tegulae). Din nivelul de dărâmătură al zidului de incintă a fost recuperat un vârf de lance din fier, cu nervură mediană. De asemenea a fost recoltat și un bogat material osteologice, mai ales din zona vetrei de foc identificată. Suprafaţa S2 este paralelă cu latura de S a burgusului, la o distanță de 4 m N de acesta. După degajarea stratului vegetal (-0,40 m), s-au conturat urmele unei presupuse barăci de lemn incendiată. Urmele sunt materializate prin arsură foarte puternică, respectiv o concentrare foarte mare de cărbune. Materialul arheologic recoltat constă în ceramică de uz comun, respectiv material osteologic. Suprafaţa cercetată este de 39 m 2 . Deşi nu au fost finalizate, cele două suprafeţe trasate au oferit importante indicii privind structura internă şi maniera de realizare a fortificaţiei romane din Poarta Meseşană. Un deziderat, pentru campaniile viitoare, este finalizarea celor două suprafeţe şi continuarea S2 ca magistrală prin întregul burgus, surprinderea zidului la care acesta se adosează, pe lungimea sa în traseul prin care Valea Ortelecului (Poarta Meseşană) este complet blocată. [Horea Pop] Abstract Identified during several field surveys, the Roman burgus from Ortelec is part of the limes of Dacia Porolissensis Province and it is thought to have been reused during the early Middle Ages as well. The excavation aimed to determine if the fortification system of the burgus suffered modifications, other than the ones made during the Roman period. The trenches (S1/<strong>2010</strong> and S2/<strong>2010</strong>) revealed the ditch, vallum and the wall of the limes/burgus. Further excavations will hopefully reveal other elements of the burgus as well. <strong>Cronica</strong> cercetărilor <strong>arheologice</strong> din România – <strong>campania</strong> <strong>2010</strong> 251
- Page 2 and 3:
Această publicaţie apare cu sprij
- Page 5:
Cuprins Lista siturilor arheologice
- Page 9 and 10:
Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 11 and 12:
Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 13 and 14:
transporta apele pluviale spre un b
- Page 15 and 16:
În S8, c.1-4, a fost surprins col
- Page 17 and 18:
piatră prinse cu mortar, pare să
- Page 19 and 20:
0,65 m lăţime; înălţimea pân
- Page 21 and 22:
străchini sau vase de bucătărie)
- Page 23 and 24:
antropice. Acumularea unor astfel d
- Page 25 and 26:
(maximum 35 cm). Ambele sunt săpat
- Page 27 and 28:
După trei campanii arheologice, pr
- Page 29 and 30:
înregistrate de rețeaua rutieră
- Page 31 and 32:
excavaţia s-a desfăşurat la adâ
- Page 33 and 34:
funcționalității acestuia, dar
- Page 35 and 36:
conexate perioadei de utilizare a a
- Page 37 and 38:
cenuşii lucrate la roată, de fact
- Page 39 and 40:
Note: 1.Gh. Calotoiu, Contribuţii
- Page 41 and 42:
afirmăm că fragmentele ceramice f
- Page 43 and 44:
mai fost surprinse urme ale nivelur
- Page 45 and 46:
(Starčevo-Criş culture) and to En
- Page 47 and 48:
La ieşirea din oraşul Gheorgheni
- Page 49 and 50:
până la construcţia C.A.P şi s-
- Page 51 and 52:
Săpătura a fost condusă conform
- Page 53 and 54:
vegetale, ce ar putea să reprezint
- Page 55 and 56:
izantine flancată de două turnuri
- Page 57 and 58:
vatră, amenajare identificată la
- Page 59 and 60:
confirmată de fibula de fier și d
- Page 61 and 62:
ceea ce este normal pentru marginea
- Page 63 and 64:
26001 (+3,68/+3,40 - +3,06 m): stra
- Page 65 and 66:
lor de verificare până în acest
- Page 67 and 68:
practicat în jumătatea vestică a
- Page 69 and 70:
măsură, ace de păr şi ace de cu
- Page 71 and 72:
the realisation of the repertoire o
- Page 73 and 74:
faptul că necropolele din sectorul
- Page 75 and 76:
fost finanţate de la bugetul de st
- Page 77 and 78:
Prezenţa străzii, intens circulat
- Page 79 and 80:
SIII si SIV, c.1-5), a fost recolta
- Page 81 and 82:
Timofte, Adelina Cioinac, Bogdan Gi
- Page 83 and 84:
Au fost, de asemenea, efectuate tre
- Page 85 and 86:
sistemul de caroiere a suprafeţei
- Page 87 and 88:
lângă ceramică şi oase, în cad
- Page 89 and 90:
Ionel Cândea, Costin Croitoru, Cer
- Page 91 and 92:
S.A. Luca, D. Diaconescu, A. George
- Page 93 and 94:
instalaţiei portuare. A fost ident
- Page 95 and 96:
of the site and consisted in finish
- Page 97 and 98:
cercetării celui sudic, a relaţie
- Page 99 and 100:
acad. Vasile Pârvan, cu prilejul d
- Page 101 and 102:
cotă de -4,60 m faţă de nivelul
- Page 103 and 104:
Şantierul Poiana Cireşului de la
- Page 105 and 106:
fragmente pe nivelul de călcare. P
- Page 107 and 108:
fragmente de la un vas de mari dime
- Page 109 and 110:
piatră, os şi silex. Există o fo
- Page 111 and 112:
A fost amplasată în jumătatea su
- Page 113 and 114:
complexul a fost întâi „purific
- Page 115 and 116:
fază 1, identificată în zona est
- Page 117 and 118:
largă de cca. 2-2,20 m, îngustân
- Page 119 and 120:
Abstract In 2010 we finished the di
- Page 121 and 122:
C.-M. Lazarovici, Gh. Lazarovici, D
- Page 123 and 124:
numit de noi C5, avea drept perete
- Page 125 and 126:
a zidului ZY2. Acelaşi raport exis
- Page 127 and 128:
SV-NE, un canal roman din piatra, C
- Page 129 and 130:
Rezultatele cercetărilor de până
- Page 131 and 132:
Subliniem totodată importanţa deo
- Page 133 and 134:
ceramic scos la iveală, în epoca
- Page 135 and 136:
Tot în zona de NE a săpăturii,
- Page 137 and 138:
o serie de periegheze în zona înt
- Page 139 and 140:
celor din 1978 (VII-VIII). Cercetă
- Page 141 and 142:
stratigrafică; astfel, cultura Cuc
- Page 143 and 144:
70. Tărtăria, com. Săliştea, ju
- Page 145 and 146:
semifină, bine omogenizată, culoa
- Page 147 and 148:
- stratul 2, umplutură modernă di
- Page 149 and 150:
apariția materiei prime și a rebu
- Page 151 and 152:
- Nivel de prundiş bine tasat ames
- Page 153 and 154:
anterioară (L12/2009) şi un nivel
- Page 155 and 156:
de 160 m 2 . Pe suprafaţa lor au f
- Page 157:
RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC
- Page 160 and 161:
Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 162 and 163:
79. Alba Iulia, jud. Alba Punct: Ca
- Page 164 and 165:
cercetată, la cote diferite, în f
- Page 166 and 167:
85. Botoşana, com. Botoşana, jud.
- Page 168 and 169:
foste benzinării, blocul-turn Romt
- Page 170 and 171:
Cercetările arheologice preventive
- Page 172 and 173:
La S de pivniţă, au fost descoper
- Page 174 and 175:
Având în vedere că cercetarea ar
- Page 176 and 177:
92. Cerneţi, com. Şimian, jud. Me
- Page 178 and 179:
Descoperirile din perioada sec. VI
- Page 180 and 181:
- statuetă masculină (fragment) (
- Page 182 and 183:
Lista Monumentelor Istorice 2004. S
- Page 184 and 185:
şi 2 mm). Din cauza termenelor imp
- Page 186 and 187:
În interiorul acesteia s-a descope
- Page 188 and 189:
sudică a SXI, aflat în vecinătat
- Page 190 and 191:
Ţuţuianu (MCDR Deva), Luciana Iri
- Page 192 and 193:
Inventarul funerar: două mărgele
- Page 194 and 195:
Cpl19 - Complexul s-a conturat sub
- Page 196 and 197:
pigmenţi de cărămidă şi bucă
- Page 198 and 199:
zonă, realizata în opus mixtum, s
- Page 200 and 201:
Căminului Cultural din localitatea
- Page 202 and 203: Planimetria staţiunii arheologice
- Page 204 and 205: 111. Murani, com. Orțișoara, jud.
- Page 206 and 207: esturile unei unelte de fier slab c
- Page 208 and 209: profilul gropii, că aceasta este d
- Page 210 and 211: Valentina, în această zonă semna
- Page 212 and 213: cercetărilor arheologice din anul
- Page 214 and 215: otunjită, un umăr pe care se afla
- Page 216 and 217: un vas de culoare cenuşie din past
- Page 218 and 219: staţia totală, ei constituind axu
- Page 220 and 221: ei nu au fost găsite în SII şi I
- Page 222 and 223: de cărbune şi pământ ars la ro
- Page 224 and 225: cărbune. Pe marginea sudică a fos
- Page 226 and 227: prăbuşindu-se spre zona central-n
- Page 228 and 229: 5,50, iar a şanţului C2, în drep
- Page 230 and 231: fragment de silex (lamă) de culoar
- Page 232 and 233: codul 7.5YR4/4 din catalogul Münse
- Page 234 and 235: omogenă, compactă, de culoarea br
- Page 236 and 237: Notă: Petre Beşliu Munteanu, Le b
- Page 238 and 239: adâncimea reală, aşa cum am ară
- Page 240 and 241: Chiar dacă avem de-a face cu o loc
- Page 242 and 243: fost surprins şi un strat de cca.
- Page 244 and 245: pe latura nordică şi nord-estică
- Page 246 and 247: Suprafaţa cercetată: 5,7 m 2 . Ce
- Page 248: RAPOARTELE DE EVALUARE DE TEREN
- Page 251: 141. Adamclisi, com. Adamclisi, jud
- Page 255 and 256: HST/2006- BEM 20 HST/2006- BEM 21 3
- Page 257 and 258: 4. Slava Rusă, jud. Tulcea [(L)Ibi
- Page 259 and 260: 5. Şoimeni, com. Păuleni-Ciuc, ju
- Page 261 and 262: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 263 and 264: 8. Moigrad-Porolissum, com. Mirșid
- Page 265: INDICI
- Page 268 and 269: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 270 and 271: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 272 and 273: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 274 and 275: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 276 and 277: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 278 and 279: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 280 and 281: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 282 and 283: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 284 and 285: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 286 and 287: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 288 and 289: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 290 and 291: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 292 and 293: Cronica cercetărilor arheologice d
- Page 294: Cronica cercetărilor arheologice d