Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

More documents

Recommendations

Info

codul 7.5YR4/4 din catalogul Münsell. Pe jumătatea de E a complexului a fost identificată o treaptă. Fără inventar arheologic. Fundul gropii a fost atins la adâncimea de -0,64m. Acest complex reprezintă un mormânt de inhumaţie Cpl. 39 se află în c. C15 şi a apărut sub forma unei pete roşiatice, la adâncimea de -0,20 m faţă de nivelul actual de călcare. În urma răzuielilor succesive, la adâncimea de -0,80 m faţă de nivelul vegetal actual, a fost identificat şi un şanţ (praefurnium) legat de cuptor în colţul de sud-est. Limitele complexului au fost clare; conturarea a fost făcută după culoare și textura solului, prin răzuirea cu şpaclul. Culoarea umpluturii, conform codului Münsell, este 2.5Y 2.5/1 sau neagră. Întregul complex este orientat NE - SV. Lungimea totală a complexului este de 3,40 m. Şanţul are următoarele dimensiuni: L= 2,8 m şi l= 0,75 m, iar adâncimea este de -0,42 m. Cuptorul are următoarele dimensiuni: L = 0,62 m şi l = 0,42 m, adâncimea păstrată fiind de –0,80 m. Cuptorul este construit în solul cruţat. În interior au fost descoperite fragmente de cărămizi, de chirpici ars şi zgură provenită de la arderea puternică a solului. Dispunerea fragmentelor de chirpici în interiorul cuptorului ne determină să apreciem că aceste cărămizi formau cupola prăbuşită în interior. Şanţul conţinea fragmente mici de chirpici ars, cenuşă, bucăţi de zgură, întreaga umplutură fiind acoperită cu 15-20 cm de loess, bine tasat. Şanţul se leagă de cuptor în colţul de SE. Lipsa unor elemente de datare şi materialele prelucrate din acest cuptor nu permit aprecieri legate de datare sau de scopul funcţional. Au fost recuperate, pentru analize, fragmente de cărămizi de chirpici şi sol vitrifiat din interiorul cuptorului şi din umplutura şanţului. Suntem de părere că acest complex este, probabil, un cuptor de topit metale. Cpl. 41 se află în c.D13 şi a apărut sub forma unei pete mai închise la culoare, la -0,60 m faţă de nivelul actual de călcare. Este de formă patrulateră, cu capetele rotunjite, şi are dimensiunile de 1,40 x 0,70 m şi este orientat S - N. Umplutura a fost omogenă, lutoasă, de culoare brună, codul 7.5YR4/3 din catalogul Münsell. Fundul gropii a fost atins la adâncimea de - 0,44 m de la nivelul descoperirii. Fără inventar arheologic. Acest complex reprezintă un mormânt de inhumaţie în groapă simplă. Cpl. 45 se află în c.A5, într-o casetă trasată în profilul de V al săpăturii cu scopul de a recupera materialul ceramic care se afla în profil. Dimensiunile casetei sunt de 10 x 1 m şi este orientată nord-sud. În urma cercetărilor a apărut partea estică a unei locuinţe. Limitele complexului, de unde provine materialul ceramic, au fost neclare şi greu de stabilit. Am urmărit partea estica a complexului, care are dimensiunile, după axa N- S, de cca 3,2 m. Fundul complexului a apărut la adâncimea 1,10m de la suprafaţa actuală de calcare, iar în pământul galben se adâncește la -0,30 -0,40m. Umplutura este omogenă, de culoare brun-deschis, corespunzând codului 7.5 YR 6/3 din catalogul Münsell. Inventarul este alcătuit din: nouă fragmente de pereţi de vase. Pasta pereţilor conţine, în amestec: nisip, pietricele şi cioburi. Culoarea este cafenie pe ambele feţe, arderea slab reducătoare, iar suprafaţa este aspră la atingere. Din inventar mai fac parte: un fund de vas; 5 butoni de vas cu forme diferite: alungită, conică, triunghiulara, rotundă şi ovală. În pastă predomină amestecul din: nisip, pietricele şi fragmente ceramice pisate. Arderea este slab reducătoare, iar culoarea este de la negru la cafeniu, cu suprafaţa aspră. Un alt obiect este un picior de cupă format din două fragmente. Conţinutul pastei este nisipos, iar culoarea este cenuşiu-închis, arderea fiind reducătoare, iar suprafaţa poroasă. Acest complex reprezintă o parte a unei locuinţe. Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010 230 S1 se află în c. A7-A8 şi reprezintă o secţiune de control. În acest loc solul este mai închis la culoare şi prezintă o fâşie care trece de la marginea vestică a şantierului în direcţia N - E, spre marginea opusă lui. Dimensiunile secțiunii sunt de 12 x 3 m şi este orientată nord-sud. Umplutura este de culoare brună, corespunzând codului 7.5YR 5/3 din catalogul Münsell. Fundul a fost atins la -0,35 m faţă de nivelul de decopertare, aflat la -0,70m faţă de nivelul actual de călcare. Fără inventar arheologic. Ca elemente de datare, pentru acest sit neolitic, dispunem exclusiv de materialul ceramic provenit din complexele cercetate (C4, C5, C8, C9). Un fragment de buză de vas, cu diametrul de 31 cm, cu nisip, pietricele şi cioburi pisate în compoziţia pastei, de culoare brună, arderea slab reducătoare şi suprafaţa poroasă, cu alveole, indică apartenenţa la neoliticul timpuriu, respectiv cultura Starčevo- Criş, fazele IIA-IIB. Ulterior, aparținând perioadei romane, au fost identificate câteva complexe (C30, C31, C35, C37, C38, C41) reprezentând morminte sarmatice, care se află pe latura sudică a platoului. Materialul arheologic descoperit în mormântul C30 are cadre cronologice largi, însă poate fi atribuit sarmaţilor. Cpl. C39, aflat în partea sudică a şantierului, din cauza lipsei materialului arheologic databil, poate fi atribuit Evului Mediu târziu (sec. XIII - XVI). Situl identificat cu ocazia proiectului investiţional autostrada Arad - Timişoara a fost inedit până la data construirii tronsonului Seceani - Gearmata a autostrăzii, anterior nefiind menţionat în literatura de specialitate, deşi în apropiere, la punctul Jadani-Iugosloveni, au fost descoperite materiale din vremea culturilor: Bucovăţ, Vinča C şi Tiszapolgar. Tot aici se semnalează şi materiale ceramice ce aparţin culturii Coţofeni. 129. Seceani, com. Orțișoara, jud. Timiș Punct: Obiectivul nr. 03 de pe autostrada Arad – Timișoara – km 29+500 – km 29+800 Cod sit: 158056.03 Autorizația de cercetare arheologică preventivă nr. 209/2010 Colectiv: Ion Pâslaru – responsabil, Sorin Marcel Colesniuc, Mihai Ionescu (MA Mangalia), Liubov Geraskova, Petre Colțeanu, Mădălina Dimache, Ștefan-Viorel Georgescu, Andrei Heroiu Cercetarea arheologică preventivă a fost determinată de construcţia autostrăzii Arad - Timișoara. Terasa de interfluviu pe care este situat situl arheologic se află între izvoarele Pârâului Carani şi izvoarele Pârâului Valea Viilor, la distanţa de cca 2,7 km S – V de satul Seceani. Cercetarea arheologică a fost efectuată în intervalul 07.08.2010 - 01.09. 2010. Porţiunea kilometrilor 32+450-32+700, ai tronsonului Seceani-Gearmata, de pe autostrada Arad - Timișoara, a fost iniţial verificată, prin cercetări de suprafaţă, de un colectiv de arheologi ai Muzeului Banatului Timişoara condus de prof. dr. Florin Draşovean, în cursul anului 2008. Ca urmare a cercetărilor făcute, a fost descoperită o aşezare la distanţa de 150 m de axul autostrăzii. Numai perimetrul vestic al aşezării intersectează traseul autostrăzii Arad - Timişoara. Pe locul sitului au fost descoperite materiale între care amintim: fragmente ceramice şi bucăţi de chirpici. Ceramica se datează în perioada romană, secolele III - IV p.Chr. În jurul aşezării n-au fost găsite elemente de fortificare.
Suprafaţă totală excavată şi cercetată a fost de 16.326 m 2 . În total au fost cercetate 18 complexe, între care unele aparţin epocii eneolitice, iar celelalte sunt morminte sarmatice de inhumaţie. O parte dintre complexele descoperite erau gropi făcute de animale. Au fost executate secţiuni paralele pe axul autostrăzii (lăţime -10 m, lungime 250 m) și am constatat că toate profilele au situaţia stratigrafică similară. Stratigrafic, pe suprafaţa cercetată de noi, am identificat un strat vegetal, arabil, cu o grosime de 0,30 m în partea nordică a sitului care creşte până la 0,40-0,50 m de la mijlocul sitului spre partea de S. Din acest strat provin foarte puţine materiale arheologice, datorită activităţii agricole intensive, care aproape că a distrus urmele aşezării. Sub stratul vegetal arabil apare un nivel de lut roşumaroniu compact. Acest strat, după investigaţii geologice, are grosimea cca. 1,70 m. În centru sitului, în câteva locuri diferite, au apărut izvoare de apă. Au fost identificate două nuclee de complexe arheologice, unul pe partea de N (C13, C14, C15, C16 şi secţiunile SI, SII, şi SIII) şi altul pe partea sudică a şantierului (C1-C12). În secțiunile SI şi SII sunt urme ale unei aşezări eneolitice, unde au fost găsite fragmente ceramice. În secţiunea SIII a apărut o vatră datată în sec. XVIII - XIX. Pe partea sudică am descoperit mai multe complexe, dintre care unul poate fi un bordei (C7), iar celelalte reprezintă o parte periferică a unei necropole din epoca romană. Cpl. 1 se află în c.B12 şi a apărut, după răzuială, sub forma unei pete mai închise la culoare, la adâncimea de -0,80 m faţă de nivelul actual de călcare. Fundul gropii a apărut la -0,26 m. Limitele sale sunt clare şi au fost uşor de stabilit. Forma sa este rectangulară şi este orientat NE-SV. Dimensiunile sunt de 2,60m x 1,04m. Umplutura este omogenă, compactă, lutoasă, de culoare brun-închis, corespunzând codului 75YR 3.3 din catalogul Münsell. Fără inventar arheologic. Acest complex, după toate probabilităţile, poate fi definit ca un mormânt, care, din cauza absenţei oaselor, nu trebuie neapărat să fie interpretat ca un cenotaf. Trebuie să ţinem cont de proprietăţile solului, care este foarte agresiv, motiv pentru care oasele nu sau păstrat. Cpl. 2 se află în c.B10 şi a apărut, după răzuială, sub forma unei pete mai închise la culoare, la adâncimea de -1,00 m faţă de nivelul actual de călcare. Fundul gropii a apărut la -0,37 m. Limitele sale sunt clare şi au fost uşor de stabilit. Forma sa este triunghiulară şi este orientat NV - SE. Dimensiunile sunt de 1,70 x 0,80 m. Umplutura este omogenă, compactă, de culoare brun-închis, corespunzând codului 75YR 3.3 din catalogul Münsell. Fără inventar arheologic. Acest complex, ca şi precedentul, poate fi definit ca fiind un mormânt. Cpl. 3 se află în c.B9 şi a apărut, după răzuială, sub forma unei pete mai închise la culoare, la adâncimea de -1 m faţă de nivelul actual de călcare. Fundul gropii a apărut la -0,22 m. Limitele sale sunt clare şi au fost uşor de stabilit. Forma sa este rectangulară, are colţurile rotunjite şi este orientat NV - SE. Pe latura de N - V a gropii a apărut o treaptă. Dimensiunile sale sunt: 1,60 x 0,83 m. Umplutura este omogenă, compactă, de culoare brun-roşcată, corespunzând codului 75YR 3.3 din catalogul Münsell. Fără inventar arheologic. Acest complex poate fi definit ca un posibil mormânt. Cpl. 6 se află în c. A11 şi a apărut, după răzuială, sub forma unei pete mai închise la culoare, la adâncimea de -1,20 m faţă de nivelul actual de călcare. Fundul gropii a apărut la -0,40 m. Limitele sale sunt clare şi au fost uşor de stabilit. Forma sa Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010 231 este ovală şi este orientat N - S. Pe latura de S prezintă o treaptă din pământ. Dimensiunile sale sunt de 2,50 x 2,01 m. Umplutura este omogenă, compactă, de culoare brun-închis, corespunzând codului 75YR 3.3 din catalogul Münsell. Fără inventar arheologic. Acest complex poate fi definit ca un posibil mormânt. Cpl. 7 se află în c.B10 şi a apărut, după răzuială, sub forma unei pete mai închise la culoare, la adâncimea de -1 m faţă de nivelul actual de călcare. Fundul gropii a apărut la -0,16 m. Limitele sale sunt clare şi au fost uşor de stabilit. Forma sa este aproape circulară şi este orientat pe axa E – V. Dimensiunile sale sunt de 2,27 x 2,10 m. Umplutura este omogenă, compactă, de culoare brun-închis, corespunzând codului 75YR 3.3 din catalogul Münsell. Fără inventar arheologic. Acest complex poate fi definit ca un semibordei sau ca o locuinţă temporară. Cpl. 8 se află în c. A10 şi a apărut, după răzuială, sub forma unei pete mai închise la culoare, la adâncimea de -1 m faţă de nivelul actual de călcare. Fundul gropii a apărut la -0,10 m. Limitele sale sunt clare şi au fost uşor de stabilit. Forma sa este ovală, neregulată, şi este orientat E - V. Dimensiunile sale sunt de 1,80 x 1,10 m. Umplutura este omogenă, compactă, de culoare brun-închis, corespunzând codului 75YR 3.3 din catalogul Münsell. Fără inventar arheologic. Acest complex poate fi definit şi el ca un posibil mormânt. Cpl. 9 se află în c.B11-B12 şi a apărut, după răzuială, sub forma unei pete mai închise la culoare, la adâncimea de -1 m faţă de nivelul actual de călcare. Fundul gropii a apărut la - 0,37 m. Limitele sale sunt clare şi au fost uşor de stabilit. Conturarea complexului a fost realizată după culoarea şi textura solului. Forma sa este rectangulară, cu colțurile rotunjite cu o treaptă pe latura de V, cu prelungire pe colţul de NV. Este orientat N - S. Dimensiunile sale sunt de 1 m x 0,70 m. Umplutura este omogenă, compactă, de culoare brun-închis, corespunzând codului 75YR 3.3 din catalogul Münsell. Fără inventar arheologic. După construcţie, acest complex poate fi definit ca un posibil mormânt. Cpl. 10 se află în c.B10 şi a apărut la răzuială, sub forma unei pete mai închise la culoare, la adâncimea de -1 faţă de nivelul actual de călcare. Fundul gropii a apărut la -0,33 m. Limitele sale sunt clare şi au fost uşor de stabilit. Forma sa este rectangulară, colţurile rotunjite şi este orientat E - V. Dimensiunile sale sunt de 1,75 x 1,00 m. Umplutura este omogenă, compactă, de culoare brun-închis, corespunzând codului 75YR 3.3 din catalogul Münsell. Fără inventar arheologic. Acest complex poate fi definit ca un posibil mormânt. Cpl. 11 se află în c.B7 şi a apărut la răzuială, sub forma unei pete mai închise la culoare, la adâncimea de -1,10 faţă de nivelul actual de călcare. Fundul gropii a apărut la -0,30 m. Limitele sale sunt clare şi au fost uşor de stabilit. Forma sa este rectangulară, colţurile drepte şi este orientat E - V. Dimensiunile sunt de 1,70 x 0,85 m. Umplutura este omogenă, compactă, de culoare brun-închis, corespunzând codului 75YR 3.3 din catalogul Münsell. Fără inventar arheologic. Acest complex poate fi definit ca un posibil mormânt. Cpl. 12 se află în c.B7 şi a apărut, după răzuială, sub forma unei pete mai închise la culoare, la adâncimea de -1,10 faţă de nivelul actual de călcare. Fundul gropii a apărut la -0,16 m. Limitele sale sunt clare şi au fost uşor de stabilit. Forma sa este rectangulară, colţurile drepte şi este orientat E-V. dimensiunile sale sunt de 1,55 x 0,90 m. Umplutura este
Page 2 and 3:
Această publicaţie apare cu sprij
Page 5:
Cuprins Lista siturilor arheologice
Page 9 and 10:
Cronica cercetărilor arheologice d
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
transporta apele pluviale spre un b
Page 15 and 16:
În S8, c.1-4, a fost surprins col
Page 17 and 18:
piatră prinse cu mortar, pare să
Page 19 and 20:
0,65 m lăţime; înălţimea pân
Page 21 and 22:
străchini sau vase de bucătărie)
Page 23 and 24:
antropice. Acumularea unor astfel d
Page 25 and 26:
(maximum 35 cm). Ambele sunt săpat
Page 27 and 28:
După trei campanii arheologice, pr
Page 29 and 30:
înregistrate de rețeaua rutieră
Page 31 and 32:
excavaţia s-a desfăşurat la adâ
Page 33 and 34:
funcționalității acestuia, dar
Page 35 and 36:
conexate perioadei de utilizare a a
Page 37 and 38:
cenuşii lucrate la roată, de fact
Page 39 and 40:
Note: 1.Gh. Calotoiu, Contribuţii
Page 41 and 42:
afirmăm că fragmentele ceramice f
Page 43 and 44:
mai fost surprinse urme ale nivelur
Page 45 and 46:
(Starčevo-Criş culture) and to En
Page 47 and 48:
La ieşirea din oraşul Gheorgheni
Page 49 and 50:
până la construcţia C.A.P şi s-
Page 51 and 52:
Săpătura a fost condusă conform
Page 53 and 54:
vegetale, ce ar putea să reprezint
Page 55 and 56:
izantine flancată de două turnuri
Page 57 and 58:
vatră, amenajare identificată la
Page 59 and 60:
confirmată de fibula de fier și d
Page 61 and 62:
ceea ce este normal pentru marginea
Page 63 and 64:
26001 (+3,68/+3,40 - +3,06 m): stra
Page 65 and 66:
lor de verificare până în acest
Page 67 and 68:
practicat în jumătatea vestică a
Page 69 and 70:
măsură, ace de păr şi ace de cu
Page 71 and 72:
the realisation of the repertoire o
Page 73 and 74:
faptul că necropolele din sectorul
Page 75 and 76:
fost finanţate de la bugetul de st
Page 77 and 78:
Prezenţa străzii, intens circulat
Page 79 and 80:
SIII si SIV, c.1-5), a fost recolta
Page 81 and 82:
Timofte, Adelina Cioinac, Bogdan Gi
Page 83 and 84:
Au fost, de asemenea, efectuate tre
Page 85 and 86:
sistemul de caroiere a suprafeţei
Page 87 and 88:
lângă ceramică şi oase, în cad
Page 89 and 90:
Ionel Cândea, Costin Croitoru, Cer
Page 91 and 92:
S.A. Luca, D. Diaconescu, A. George
Page 93 and 94:
instalaţiei portuare. A fost ident
Page 95 and 96:
of the site and consisted in finish
Page 97 and 98:
cercetării celui sudic, a relaţie
Page 99 and 100:
acad. Vasile Pârvan, cu prilejul d
Page 101 and 102:
cotă de -4,60 m faţă de nivelul
Page 103 and 104:
Şantierul Poiana Cireşului de la
Page 105 and 106:
fragmente pe nivelul de călcare. P
Page 107 and 108:
fragmente de la un vas de mari dime
Page 109 and 110:
piatră, os şi silex. Există o fo
Page 111 and 112:
A fost amplasată în jumătatea su
Page 113 and 114:
complexul a fost întâi „purific
Page 115 and 116:
fază 1, identificată în zona est
Page 117 and 118:
largă de cca. 2-2,20 m, îngustân
Page 119 and 120:
Abstract In 2010 we finished the di
Page 121 and 122:
C.-M. Lazarovici, Gh. Lazarovici, D
Page 123 and 124:
numit de noi C5, avea drept perete
Page 125 and 126:
a zidului ZY2. Acelaşi raport exis
Page 127 and 128:
SV-NE, un canal roman din piatra, C
Page 129 and 130:
Rezultatele cercetărilor de până
Page 131 and 132:
Subliniem totodată importanţa deo
Page 133 and 134:
ceramic scos la iveală, în epoca
Page 135 and 136:
Tot în zona de NE a săpăturii,
Page 137 and 138:
o serie de periegheze în zona înt
Page 139 and 140:
celor din 1978 (VII-VIII). Cercetă
Page 141 and 142:
stratigrafică; astfel, cultura Cuc
Page 143 and 144:
70. Tărtăria, com. Săliştea, ju
Page 145 and 146:
semifină, bine omogenizată, culoa
Page 147 and 148:
- stratul 2, umplutură modernă di
Page 149 and 150:
apariția materiei prime și a rebu
Page 151 and 152:
- Nivel de prundiş bine tasat ames
Page 153 and 154:
anterioară (L12/2009) şi un nivel
Page 155 and 156:
de 160 m 2 . Pe suprafaţa lor au f
Page 157:
RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
79. Alba Iulia, jud. Alba Punct: Ca
Page 164 and 165:
cercetată, la cote diferite, în f
Page 166 and 167:
85. Botoşana, com. Botoşana, jud.
Page 168 and 169:
foste benzinării, blocul-turn Romt
Page 170 and 171:
Cercetările arheologice preventive
Page 172 and 173:
La S de pivniţă, au fost descoper
Page 174 and 175:
Având în vedere că cercetarea ar
Page 176 and 177:
92. Cerneţi, com. Şimian, jud. Me
Page 178 and 179:
Descoperirile din perioada sec. VI
Page 180 and 181:
- statuetă masculină (fragment) (
Page 182 and 183: Lista Monumentelor Istorice 2004. S
Page 184 and 185: şi 2 mm). Din cauza termenelor imp
Page 186 and 187: În interiorul acesteia s-a descope
Page 188 and 189: sudică a SXI, aflat în vecinătat
Page 190 and 191: Ţuţuianu (MCDR Deva), Luciana Iri
Page 192 and 193: Inventarul funerar: două mărgele
Page 194 and 195: Cpl19 - Complexul s-a conturat sub
Page 196 and 197: pigmenţi de cărămidă şi bucă
Page 198 and 199: zonă, realizata în opus mixtum, s
Page 200 and 201: Căminului Cultural din localitatea
Page 202 and 203: Planimetria staţiunii arheologice
Page 204 and 205: 111. Murani, com. Orțișoara, jud.
Page 206 and 207: esturile unei unelte de fier slab c
Page 208 and 209: profilul gropii, că aceasta este d
Page 210 and 211: Valentina, în această zonă semna
Page 212 and 213: cercetărilor arheologice din anul
Page 214 and 215: otunjită, un umăr pe care se afla
Page 216 and 217: un vas de culoare cenuşie din past
Page 218 and 219: staţia totală, ei constituind axu
Page 220 and 221: ei nu au fost găsite în SII şi I
Page 222 and 223: de cărbune şi pământ ars la ro
Page 224 and 225: cărbune. Pe marginea sudică a fos
Page 226 and 227: prăbuşindu-se spre zona central-n
Page 228 and 229: 5,50, iar a şanţului C2, în drep
Page 230 and 231: fragment de silex (lamă) de culoar
Page 234 and 235: omogenă, compactă, de culoarea br
Page 236 and 237: Notă: Petre Beşliu Munteanu, Le b
Page 238 and 239: adâncimea reală, aşa cum am ară
Page 240 and 241: Chiar dacă avem de-a face cu o loc
Page 242 and 243: fost surprins şi un strat de cca.
Page 244 and 245: pe latura nordică şi nord-estică
Page 246 and 247: Suprafaţa cercetată: 5,7 m 2 . Ce
Page 248: RAPOARTELE DE EVALUARE DE TEREN
Page 251 and 252: 141. Adamclisi, com. Adamclisi, jud
Page 253 and 254: ceramice, cărbune, cărămizi frag
Page 255 and 256: HST/2006- BEM 20 HST/2006- BEM 21 3
Page 257 and 258: 4. Slava Rusă, jud. Tulcea [(L)Ibi
Page 259 and 260: 5. Şoimeni, com. Păuleni-Ciuc, ju
Page 261 and 262: Cronica cercetărilor arheologice d
Page 263 and 264: 8. Moigrad-Porolissum, com. Mirșid
Page 265: INDICI
Page 282 and 283:
Page 284 and 285:
Page 286 and 287:
Page 288 and 289:
Page 290 and 291:
Page 292 and 293:
Page 294:
show all

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?