Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

30002 (+1,16/+1,08 – +1,06/+0,70 m): strat de lut
mediu solidificat de culoare gălbuie, reprezentând nivelarea și
nivelul de călcare amenajate după dezafectarea zidului roman?;
30003 (+1,06/0,70 – +0,64/+0,42 m): strat mediu
solidificat de culoare brună, reprezentând momentul dezafectării
zidului de incintă roman.
A fost identificat paramentul NE al zidului de incintă
elenistic, păstrat pe două asize (h aprox. 0,70 m, l 0,60 m), însă
emplectonul elenistic, cât și faza A a incintei romane târzii au
fost distruse în totalitate (urme de mortar la S de paramentul
elenistic indică locul unde trebuie să se fi aflat faza A a incintei
romane târzii). Un detaliu interesant al tehnicii de construcție
folosită la ridicarea zidului elenistic, vizibil în S030, este faptul
că stânca a fost nivelată în dreptul paramentului N (l aprox. 0,50
m, L surprinsă 1,90 m, h aprox. 0,05/0,10 m).
Ca în fiecare an, materialul arheologic descoperit a
fost curățat, marcat și depozitat corespunzător, s-a reactualizat
planul de detaliu al sectorului și au fost realizate desene ale
profilurilor și planurilor secțiunilor, cât și fotografii ale contextelor
și detaliilor interesante.
In campania viitoare vom avea ca obiectiv principal
obținerea de date noi referitoare la incintele din sector, cât și
obținerea unui tablou viabil al zonei de la V de Basilica 2, pentru
care până în prezent nu avem rezultate concludente.
Abstract
In August 2010 the excavation’s main objective was to
precisely identify the trajectory of Phase A of the Late Roman
defence wall W of Basilica 2 (towards baths complex Termae 1)
and to draw its detailed plan. We continued excavating W wall
of Basilica 2, an area heavily affected by modern excavations.
We also backfilled several trenches where the research was
finalized in order to preserve the monuments discovered there.
S026: undisturbed stratigraphy from the Hellenistic to
the Greek Archaic periods (excavations stopped on the
bedrock). The archaeological material collected here is
remarkably rich and well preserved. We uncovered a segment
of Phase A of the Late Roman defence wall that superposes the
Hellenistic defence wall (an interesting new construction detail is
the latter’s emplecton, which proved to be made of stones
bound with earth), which in its turn was built directly on the
bedrock; the rock’s uneven surface was levelled using stones
and earth.
S027: we identified the trajectory of the Hellenistic
defence wall, but Phase A of the Late Roman defence wall
seems to have been completely destroyed in this segment.
S028: we have identified the trajectory of the Late
Roman defence wall, superposed by Phase A of the Late
Roman defence wall.
S030: we identified the trajectory of the Hellenistic
defence wall (only its NE face was preserved), but the
Hellenistic emplecton and Phase A of the Late Roman defence
wall were completely destroyed. An interesting construction
detail is the fact that the bedrock was levelled down to a plane
surface on which the Hellenistic defence wall was built.
Sector Sud
Colectiv: Dabîca Mircea Mihail (IAB)
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
62
În campania din anul 2010, cercetarea arheologică în
Sectorul Sud al cetăţii greco-romane Histria s-a axat şi anul
acesta pe două obiective principale.
Sector Sud Incinta romană timpurie
Anul acesta datorită condiţiilor meteo nefavorabile din
prima lună de campanie (ploi dese şi pânza freatică foarte
ridicată faţă de anul trecut) cercetarea arheologică la un foarte
important monument din cetatea Histria, respectiv incinta
romană timpurie, nu a mai putut fi continuată, motiv pentru care
s-a recurs la continuarea cercetării şi identificării unei săpături
mai vechi făcute de Grigore Florescu la S de capătul acestei
incinte.
Investigarea arheologică a „urmelor de ziduri şi
complexelor de piatră din epoca romano-bizantină” aşa cum le
numeşte Grigore Florescu 1 , autorul publicării acestei Incinte
romane timpurii în primul volum din seria monografică Histria, a
început în anul 2008, cercetarea pornind de la planul acestei
incinte publicat în respectivul volum. Despre aceste urme
Grigore Florescu nu spune nici un rând în textul dedicat
monumentului din vecinătate, incinta romană timpurie, motiv
pentru care s-au deschis o secţiune şi o suprafaţă, respectiv S2
şi S3.
Anul acesta s-a continuat cercetarea arheologică doar
în suprafaţa S3 de 10 x 10 m şi s-a mai deschis o suprafaţă mai
mică S5 de 5 x 5 m, amplasată la SE de S3.
În suprafaţa S3, printre rezultatele de notat în urma
cercetării noastre, putem vorbi despre identificarea în c.1 şi 3 a
două şanţuri executate de Grigore Florescu. Dintre acestea unul
merge NV-SE pe lângă un fragment de zidărie romanobitzantină,
la finalul căruia face colţ şi începe al doilea şanţ care
merge NE-SV până în marginea unei dărâmături (despre care
vom vorbi mai jos) unde face din nou un colţ, care delimitează
credem noi în acest moment zona unde Florescu a săpat mai
mult adâncindu-se în acest loc până în marginea zidăriei
romano-târzii delimitate de primul şanţ. Am mai descoperit două
blocuri de piatră fasonată, de mari dimensiuni găsite in situ în
capătul N al acestei zidării şi care ar putea reprezenta un colţ al
unui edificiu de mari dimensiuni de epocă romană târzie,
amplasat într-o zonă înnisipată din vecinătatea sudică a Incintei
romane timpurii. Această zidărie credem în acest moment că ar
putea fi fost executată în opus mixtum dacă luăm în vedere şi
fragmentele de cărămizi găsite în această zonă adiacentă
zidăriei. În c.2 şi 4 nu s-a descoperit decât un nivel de
dărâmătură destul de amplu, cu pietre de şist verde şi calcar
sfărâmicios de relativ mari dimensiuni şi cu un pământ galben
nisipos. Această dărâmătura care se întinde aproape pe toată
jumătatea V a suprafeţei S3, respectiv c.2 şi 4, încă nu a fost
lichidată cu totul, motiv pentru care în campaniile viitoare este
de dorit continuarea săpăturii arheologice în această suprafaţă
S3.
Important de notat este şi descoperirea în grund, în
c.3, a capătului nordic al primului şanţ Florescu, despre care am
vorbit mai sus, şi la 1 m mai la N al capătului sudic al unui alt
şanţ (probabil Lambrino sau Florescu), care a urmărit pe partea
exterioară a incintei traseul acesteia mai la S. Datorită faptului
că cele două şanţuri sunt aliniate şi sunt relativ aproape unul
faţă de celălalt, este posibil să fie mai degrabă executat de
Grigore Florescu, cu ocazia cercetărilor în acest sector
efectuate în vederea publicării Incintei romane timpurii.
Scopul deschiderii celei de-a doua suprafeţe mai mici,
S5, a fost de a verifica dacă arheologii din trecut, care au căutat
zidul de incintă roman timpuriu mai la S, au ajuns cu secţiunile