Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

85. Botoşana, com. Botoşana, jud. Suceava
Punct: Dealul Gherman
Cod sit: 147170.03
Autorizaţia de supraveghere arheologică nr. 141/2010
Colectiv: Mugur Andronic, Bogdan Petru Niculică (CMB
Suceava)
Cercetarea arheologică de teren, desfăşurată pe
parcursul a mai bine de un deceniu, a întregului bazin
hidrografic al râului Soloneţ, important afluent de dreapta al
râului Suceava, totalizând o suprafaţă de peste 200 km 2 , a
condus la numeroase descoperiri arheologice, creând totodată
o imagine complexă, de ansamblu, a evoluţiei locuirii umane
locale de-a lungul a numeroase milenii. Păstrându-se rezervele
cuvenite unor investigaţii arheologice de suprafaţă, aici a fost
totuşi pus în evidenţă fenomenul de netăgăduit al unui important
proces de extensie demografică pe parcursul epocii bronzului şi
a primei epoci a fierului.
Aşa cum s-a constatat, şi în acest bazin hidrografic,
până în prezent cei care au realizat necropolele tumulare –
indiferent de datarea lor prezumtivă – au preferat coamele
deluroase ce se profilează, de regulă, pe cumpăna de ape
dintre afluenţii de stânga ai Soloneţului. În cadrul arealului
administrativ al comunei Botoşana, mai precis în partea sudestică
a satului cu acelaşi nume, denumită de localnici Racova,
în locurile cunoscute sub numele La Vârnav şi Între Drumuri, a
fost pus în evidenţă un număr de şapte movile, bine conservate,
puţin aplatizate, care au fost ipotetic atribuite, la vremea
descoperirii lor, culturii Noua, aceasta datorită descoperirii în
preajma lor a unor fragmente ceramice aparţinând culturii Noua.
Elementele de noutate au survenit însă o dată cu
începerea nu departe de acestea a ridicării unui rezervor de apă
pe locul cel mai proeminent al prelungirii Dealului Gherman,
situat în extremitatea sudică a satului Botoşana, teren cu un
aspect de tumul de mari dimensiuni.
În cursul lunii iunie 2010, prin operaţiunea de
supraveghere a acestor lucrări de amenajare a terenului, s-au
putut efectua mai multe observaţii:
- din punct de vedere stratigrafic, solul, tipic de
pădure, se prezintă destul de uniform; sub un strat vegetal, cu
grosimea de cca. 0,25 m, urmează un nivel arheologic cu
grosimea de 0,20 m; sub acesta întâlnim, până la adâncimea de
1,10 m, un strat de lut gălbui, moale şi omogen; de la această
adâncime apare lutul galben în amestec cu concreţiuni
calcaroase;
- sub nivelul vegetal, la adâncimi de cca. 0,30-0,35 m,
în urma răzuirii mecanice a pământului, s-au putut observa mai
multe pete mai închise la culoare, compuse din mici bucăţi de
cărbune şi cenuşă, dispuse neregulat;
- în zona centrală a sectorului afectat de lucrări, pe
porţiunea sa cea mai ridicată, s-au putut delimita trei astfel de
aglomerări de cărbuni în care au apărut şi câteva fragmente
ceramice, suprafaţa afectată de lucrările edilitare aflându-se la
marginea movilei;
- ceramica recuperată, deosebit de fragmentată, se
caracterizează prin ardere oxidantă şi reducătoare, unele
fragmente fiind roşiatice, altele au miezul roşiatic şi suprafeţele
exterioare cenuşii-negricioase. Ca ingrediente s-au folosit atât
nisipul grosier cât şi, uneori, silexul şi silicolitul, pisate. Dintre
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
164
toate fragmentele ceramice descoperite, două sunt decorate,
unul cu decor în „ghirlandă”, realizată cu şnurul răsucit, iar
celălalt cu impresiuni unghiulare şi verticale, dispuse în benzi
orizontale. Ele aparţin, conform detaliilor de pastă şi decor,
culturii amforelor sferice (perioada timpurie a epocii bronzului);
- pe lângă acestea, au mai fost descoperite şi câteva
fragmente ceramice de mici dimensiuni, imposibil de prelevat,
ele fiind practic macerate din cauza arderii lor iniţiale
insuficiente;
- din păcate, porţiunea cea mai înaltă a movilei nu a
putut fi deocamdată investigată, ea aflându-se pe un teren
alăturat, în proprietate privată, spaţiu rămas neafectat de
actualele lucrări pentru ridicarea rezervorului de apă.
În ceea ce priveşte contextul în care se plasează
descoperirea de la Botoşana – Dealul Gherman, menţionăm că
în general, vestigiile aparţinând culturii amforelor sferice din
România sunt încă deosebit de rare; sub aspect arheologic, ele
se prezintă sub forma cunoscutelor morminte de inhumaţie
plane în cutii de piatră (ciste). Aceeaşi situaţie este valabilă şi în
cazul judeţului Suceava, pentru care avem în vedere doar un
număr de alte şase asemenea descoperiri. Notabil este şi faptul
că noul sit arheologic se află la o altitudine deosebit de mare,
atât absolută (450 m), cât şi relativă (45 m), faţă de regula
generală a amplasării în teren a acestui tip de vestigii.
Résumé:
Pendant une surveillance archéologique dans la zone
de commune Botoşana, dép. de Suceava, sur la colline Dealul
Gherman, ont été découverts plusieurs lentilles de cendres, du
charbon et des fragments céramiques, qui font la
documentation d’un niveau d’habitat appartenant à la culture
des amphores globulaires (Bronze Ancien).
86. Brăila
Punct: Orașul Vechi
Cod sit: 42691.04
Autorizațiile de cercetare arheologică preventivă nr. 45/2010,
74/2010, 97/2010, 98/2010
Colectiv: Ionel Cândea - responsabil, Costin Croitoru (M Brăila)
Ansamblul arheologic Cetatea Brăilei a fost cercetat în
punctele str. Cetăţii nr. 70, nr. 53, str. C. A. Rosetti nr. 17, str.
Zidari nr. 34 şi faleza Dunării (Grădina Publică). Cercetarea a
relevat prezenţa unei necropole creştine (necropola nr. 1) din
sec. XIII – XIV, precum şi a altor vestigii aparţinând oraşului
medieval şi modern.
Ansamblul arheologic „Cartier Biserica Veche” a fost
cercetat în mai multe puncte: Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi
Gavril, Piaţa Traian, Piaţa Poligon nr. 2, Calea Călăraşilor nr.
19, str. Veche nr. 4B, str. Şcolilor nr. 4, str. Logofăt Tăutu,
descoperindu-se trei necropole creştine – necropola nr. 2 (sec.
XV), necropolele nr. 3 şi 4 (sec. XVI - XVIII), morminte izolate,
precum şi numeroase complexe de locuire.
Strada Mihai Eminescu, Nr. 51
Datorită formei terenului, a vecinătăţii unor imobile pe
trei laturi ale proprietăţii s-a hotărât deschiderea unei singure
suprafeţe de 15 x 8 m., orientată N - S (lungimile), caroiată
începând cu nr. 1 din colţul nord-vestic. La adâncimea de
aproximativ –0,18 m am identificat stratul de sediment loessoid,