Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

141. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanța
Colectiv: Cristian Olariu (FIB)
Cercetări de teren în Adamclisi şi aria înconjurătoare
Ca urmare a colaborării cu Institutul de Memorie
Culturală (cIMeC), în cursul campaniei desfăşurate în perioada
august-septembrie 2010 s-a continuat cartarea şi înregistrarea
punctelor de interes arheologic din teritoriul comunei Adamclisi,
jud. Constanţa. Pentru documentare au fost folosite informaţiile
existente în Repertoriul Arheologic Naţional şi hărţi ale regiunii
cercetate după cum urmează:
- Hărţi sovietice militare editate în perioada 1972-
1983, sc. 1:50.000;
- Harta topografică a României, editată în 1982, sc.
1:25.000;
- Plan de tragere pentru zona Adamclisi, realizat de
Serviciul Geografic al Armatei, editat în 1929, sc. 1:20.000;
- Plan de tragere pentru zona Aliman, realizat de
Serviciul Geografic al Armatei, editat în 1928, sc. 1: 20.000;
- Harta militară austro-ungară, editată în 1910, sc.
1:200.000;
- Imagini prin satelit furnizate prin intermediul
aplicaţiei Google Earth.
Au fost făcute cercetări de teren în teritoriile
localităţilor Abrud, Adamclisi, Şipote, Zorile. La acestea se pot
adăuga cele din zonele Ispanaru/Cucuruz şi Valea Polucci (între
localităţile Urluia şi Aliman).
Abrud
În timpul cercetării efectuate în şi în jurul localităţii
Abrud, au fost identificate mai multe fragmente de tubuli de
apeduct turcesc (AA1). În localitate, au fost identificate
fragmente ceramice din felurite perioade – Hallstatt (AB1),
Latène (BA1) şi romane târzii (AB1-2). Punctele AB3-5
corespund unei clădiri de formă rectangulară cu dimensiunile 52
x 22 m. Încă mai sunt vizibile fundaţiile de piatră ale clădirii, iar
în apropiere au fost descoperite mai multe fragmente ceramice
de factură romană târzie. Încă nu este clar dacă această
fundaţie aparţine unei clădiri moderne (care însă nu apare
marcată pe hărţile avute la dispoziţie) sau uneia antice.
De asemenea, la cca. 800 m N de punctul BA1 şi 400
m V de Movila lui Agap, au fost descoperite mai multe
fragmente ceramice aparţinând unor amfore romane târzii,
împrăştiate pe o suprafaţă de cca. 600 m2 .
Adamclisi
În apropiere de Adamclisi, în punctul numit „Mina
Nouă”, a fost descoperită o structură rectangulară cu fundaţie
de piatră (MN1-4), cu dimensiunile 40 x 27 m. În apropierea
acestuia se găsesc urmele unui apeduct tip canalis structilis,
deja cercetat pe alocuri de către Al. S. Ştefan 1 (A1-3). De
asemenea, în proximitatea acestei structuri au fost descoperite
mai multe fragmente ceramice aparţinând epocii romane târzii.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
249
La NV de Adamclisi, în stânga şoselei Constanţa -
Ostrov, pe un platou surprinzător de asemănător cu cel pe care
se găseşte cetatea Tropaeum Traiani, au fost descoperite
numeroase fragmente ceramice de epocă romană târzie (AD1-
3). În aceeaşi zonă se găseşte şi un tumul, din păcate cercetat
ilegal în epoca modernă (TTA4).
Tot în apropierea cetăţii Tropaeum Traiani, pe panta
de V a Platoului Est, a fost înregistrată aşezarea medievală
timpurie identificată şi cercetată de Dr. Mihai Ionescu în 2005 2
(TTE1-2).
La ieşirea dinspre Constanţa, în apropierea
intersecţiei cu drumul spre monumentul triumfal, a fost
înregistrată necropola de epocă Latène menţionată în RAN, cu
codul 60892.08 (AN1).
Ispanaru/Valea Polucci
La N de actuala localitate Urluia se găseşte Valea
Polucci, parte a complexului de văi care uneşte Dunărea cu
litoralul. În această zonă, bogată în situri arheologice (unele
dintre ele deja identificate de către Mihai Irimia 3 ), au fost
descoperite în mai multe puncte fragmente ceramice Latène şi
romane târzii (ISPT1, VP1-3), confirmând astfel cercetările de
teren anterioare. În special în punctul VP3, unde au fost
descoperite fragmente ceramice Latène şi romane târzii,
coroborarea cu informaţiile din imaginile aeriene avute la
dispoziţie duce la presupunerea (care, sperăm că va fi
confirmată în cercetări ulterioare) existenţei unei aşezări
importante romane târzii. Aceasta ar avea dimensiunile de 380
x 140 m, fiind de formă rectangulară. Inclusiv apeductul
identificat în 2005 4 , a cărui completare a fost identificată şi
înregistrată (ISP1-3) ar avea legătură cu această aşezare, dată
fiind orientarea sa în această direcţie.
Şipote
În împrejurimile localităţii Şipote, au fost cartaţi 3
tumuli (TS1-3) şi au fost descoperite mai multe fragmente
ceramice de epocă Latène şi romane târzii (ST1).
Zorile
În şi în împrejurimile localităţii Zorile au fost
identificate mai multe puncte de interes arheologic. Astfel, în
zona cişmelelor satului, au fost descoperite fragmente ceramice
aparţinând mai multor epoci: Latène, elenistică şi romană târzie
(Z1-6). Dintre acestea, informaţii suplimentare au oferit punctele
Z1-2, unde au fost identificate elementele unei fundaţii de piatră
(este încă neclar dacă această fundaţie este antică sau
modernă) şi Z4, unde, într-o alunecare de mal, a fost identificat,
alături de fragmente ceramice Latène şi romane, un nivel de
călcare la -1,20 m faţă de cel actual. A fost, de asemenea,
înregistrat un tumul (TZ1), iar în punctul numit de localnici „La
Albeală”, aflat la cca. 1,5 km S de localitate, au fost descoperite
mai multe fragmente ceramice de epocă medievală timpurie
(Z8-10). Nu în ultimul rând, la cca. 100 m N de cişmeaua
Ghiolpunar, au fost identificate fragmente ceramice de epocă
Latène şi romane târzii.
Note:
1. Al. S. Ştefan, Apeductele cetăţii Tropaeum Traiani, BMI, XLI,
3, 1972, p. 45.
2. CCA 2005,