24.02.2013 Views

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

de la commission 8 de l’UISPP (Paléolithique supérieur), Liège,<br />

10-12 décembre 2003, Liège, ERAUL 106, p. 123-126.<br />

48. Pietrele, com. Băneasa, jud. Giurgiu<br />

Punct: Gorgana<br />

Cod sit: 101038.01<br />

Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 36/<strong>2010</strong><br />

Colectiv: Alexandru Vulpe (IAB) şi Svend Hansen - responsabili,<br />

Agathe Reingruber (DAI-Eurasien Abteilung, Berlin), Daniel<br />

Spânu, Meda Toderaş (IAB), Norbert Benecke, Luise Tharand<br />

(DAI-Naturwissenschaften, Berlin), Kenneth Ritchie (Center for<br />

Baltic and Scandinavian Archaeology, Schleswig), Reinder<br />

Neef, Viola Podsiadlowski, Nina Keller (DAI-<br />

Naturwissenschaften, Berlin), Michael Prange (Deutsches<br />

Bergbau-Museum, Bochum), Jürgen Wunderlich, dr. Dirk<br />

Nowacki, Hendrik Bernert, Patrick Leidner (Institut für Physische<br />

Geographie, Universität Frankfurt a.M.), Konstantin Scheele<br />

(Institut für Physische Geographie, Freie Universität Berlin),<br />

Cristina Georgescu (IAB), Kristin Noack (Hochschule für<br />

Technik und Wirtschaft-Berlin), Christoph Schröder (Institut für<br />

Prähistorische Archäologie, Freie Universität Berlin), Katrin<br />

Beutler (Institut für Vor - und Frühgeschichte, Leipzig), Ivan<br />

Gatsov, Lili Gatsova, Petranka Nedelcheva, Tsenka Tsoneva<br />

(Nov Bîlgarski Universitet, Sofia), dr. Jacques Pelegrin (Maison<br />

René Ginouvès, Nanterre Cedex), Florian Klimscha (DAI-Orient<br />

Abteilung, Berlin), Ute Koprivc (DAI-Eurasien Abteilung, Berlin),<br />

Heide Norgaard (Aarhus University), Jorrit Kelder (Netherlands<br />

Organisation for Scientific Research), Irma Berdzenishvili<br />

(Georgian National Museum; O. Lordkipanidze Archaeological<br />

Center, Tbilisi), Tilmann Vachta (TOPOI, Berlin); Elena Gavrilă<br />

(MMB), Sven Brummack, Vladimir Ioseliani, Michael Müller, Nils<br />

Schäkel (Institut für Prähistorische Archäologie, Freie<br />

Universität Berlin), Stanislav Ţerna (Şcoala Antropologică<br />

Superioară, Chişinău), Dimitri Zhvania, Joni Abuladze, Levan<br />

Tchabashvili (Georgian National Museum; O.Lordkipanidze<br />

Archaeological Center,Tbilisi), Mehmet Karaucak (İstanbul<br />

Üniversitesi, Edebiyat Fakültesi, Prehistorya Anabilim Dalı,<br />

İstanbul), Katrin Brandel (Institut für Ur- und Frühgeschichte,<br />

Heidelberg), Eszter Fejer, Mariann Novak (Univ. Eötvös Loránd,<br />

Dept. of Archaeology, Budapesta), Jelena Martini (Universität<br />

Hamburg, Archäologisches Institut, Hamburg), Alexandra<br />

Găvan, Malvinka Urak (UBB Cluj), Mihaela Mihalache, Gabriel<br />

Grigore (FIB)<br />

Cercetările <strong>arheologice</strong> din tell-ul de la Pietrele-<br />

Măgura Gorgana fac parte dintr-un proiect comun de cercetare<br />

româno-german (Pietrele Archaeological Project) iniţiat de<br />

Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” din Bucureşti şi<br />

Deutsches Archäologisches Institut, Eurasien-Abteilung.<br />

În <strong>campania</strong> <strong>2010</strong> obiectivul urmărit a fost continuarea<br />

cercetărilor sistematice în aşezarea de tip tell, în aşezarea<br />

plană din jurul tell-ului şi începerea cercetărilor în aria<br />

amenajării cu șanțuri circulare concentrice de pe terasa<br />

superioară a Dunării. În campaniile viitoare sunt programate<br />

cercetări sistematice în necropola identificată la cca. 200 m V<br />

de tell, continuarea cercetării ariei amenajării cu șanțuri<br />

circulare concentrice de pe terasa superioară a Dunării, precum<br />

şi continuarea cercetărilor sistematice în aşezarea de tip tell şi<br />

în aşezarea plană din jurul tell-ului<br />

<strong>Cronica</strong> cercetărilor <strong>arheologice</strong> din România – <strong>campania</strong> <strong>2010</strong><br />

102<br />

Pe tell activitatea de cercetare din anul <strong>2010</strong> s-a<br />

desfăşurat într-o singură suprafaţă (suprafaţa F). În aşezarea<br />

plană din jurul tell-ului s-a continuat cercetarea în suprafaţa<br />

deschisă în anul 2009 (suprafaţa J) şi au fost deschise două noi<br />

suprafeţe (suprafaţa L şi suprafaţa M). În zona ariei amenajării<br />

cu șanțuri circulare concentrice a fost deschis şanţul K.<br />

Suprafaţa F<br />

Datorită dimensiunilor mari ale secţiunii F (9 x 19 m),<br />

precum şi datorită priorităţilor diferite de cercetare a contextelor<br />

de aici, aceasta a fost împărţită în două sub-secţiuni: F - Nord şi<br />

F - Sud.<br />

F - Nord<br />

Suprafaţa F - Nord se situează între coordonatele<br />

N83-N96 şi E88-E97 din caroiajul de şantier. Cercetările din<br />

acest an s-au adâncit cu încă cca. 1 m în stratigrafia tell-ului,<br />

mai precis între altitudinile de 30,18 m şi 29,13 m.<br />

Cercetările desfăşurate în <strong>campania</strong> <strong>2010</strong> în<br />

secţiunea F-Nord au urmărit într-o primă etapă curăţarea<br />

podelei (adâncime cca. 30,10/29,98 m) şi evidenţierea pereţilor<br />

casei incendiate identificată şi cercetată parţial în <strong>campania</strong><br />

precedentă. Concomitent au fost complet degajate documentate<br />

şi demontate o instalaţie de foc patrulateră, o casetă patrulateră<br />

cu pereţi de lut (înalţi de cca 20-25 cm) şi o banchetă din lut<br />

amenajată de-a lungul peretelui sudic al locuinţei. De altfel,<br />

partea inferioară a acestui perete din chirpic s-a păstrat<br />

surprinzător de bine şi datorită prezenţei la interior a banchetei.<br />

Trebuie precizat că arderea peretelui s-a realizat<br />

numai la interior, nu şi la exterior. Din acest motiv, doar făţuiala<br />

dinspre interior a peretelui cu amprente de modelare cu mâna şi<br />

cu amprente de pari şi-a păstrat o consistenţă solidă, de chirpic.<br />

Totuşi, cercetarea atentă a tuturor elementelor care au alcătuit<br />

peretele a permis distingerea sistemului său constructiv. Două<br />

şiruri de pari verticali (cca. 7-8 cm diametru) formează armătura<br />

paramentelor interior şi exterior ale peretelui. Grosimea lui este<br />

de cca. 35 cm. Elementele principale de rezistenţă ale peretelui<br />

au fost asigurate însă de stâlpi masivi de lemn (trunchiuri de<br />

copac) situaţi în miezul peretelui, dispuşi la distanţă de cca 1,50<br />

x 2 m unii de alţii. Pentru stabilizarea acestor stâlpi au fost<br />

săpate şanţuri de fundaţie umplute cu pământ şi lut.<br />

Suprastructura casei nu a fost susţinută exclusiv de pereţi, ci şi<br />

prin stâlpi liberi în interiorul spaţiului locuinţei. În interiorul<br />

suprafeţei cercetate, sub podeaua locuinţei, au fost identificate<br />

două şiruri de câte trei gropi de stâlpi, orientate paralel cu<br />

şanţurile de fundaţie ale pereţilor. Până la finele campaniei<br />

<strong>2010</strong>, toate elementele constitutive surprinse în secţiunea F -<br />

Nord, care aparţin locuinţei incendiate identificate în anul 2009,<br />

(instalaţii, pereţi, fundaţii) au fost dezvelite, documentate şi<br />

demontate.<br />

A doua etapă a cercetărilor din secţiunea F - Nord a<br />

cuprins documentarea şi demontarea umpluturilor acestor gropi<br />

de par, a şanţurilor de fundaţie, precum şi cercetarea unei prime<br />

grupe de straturi de nivelare care fac parte din substrucţia<br />

locuinţei identificate în anul 2009. Aceste straturi de nivelare au<br />

fost alcătuite prin amplasarea unor lentile de dimensiuni<br />

variabile de lut galben, brun şi negru şi de nisip. In prezent ele<br />

sunt uşor înclinate de la NV către SE.<br />

Prima grupă de straturi de nivelare, descrisă mai sus,<br />

a acoperit un strat de dărâmătură de chirpic de 10-25 cm<br />

grosime întins peste nivel de călcare ilustrat de lentile de<br />

material lemnos carbonizat şi numeroase concentrări de<br />

fragmente ceramice. Nu au fost identificate însă forme ceramice<br />

complet întregibile, fapt care indică poziţia secundară a acestor

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!