Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Different interdisciplinary explorations were initiated,
regarding different aspects of the site and of the archaeological
material discovered here.
58. Sarmizegetusa, com. Sarmizegetusa, jud.
Hunedoara [Ulpia Traiana Sarmizegetusa]
Cod sit: 91063.01
Autorizația de cercetare arheologică sistematică nr. 108/2010
Colectiv: Ioan Piso (UBB Cluj, MNIT), Felix Marcu (MNIT),
Ovidiu Ţentea (MNIR), Marius Barbu (MCDR Deva), George
Cupcea, Rada Varga, Marius Opriţa, Andreea Cumurciuc,
Petrică Ureche (UBB Cluj), Dorin Alicu (MNIT), Gică Băeştean,
Marius Barbu, Mihaela Ion, Oana Tutilă (MCDR Deva), Anca
Matiş, Valentin Deleanu
Sector Capitoliu
Colectiv: Ioan Piso (UBB Cluj, MNIT), Felix Marcu (MNIT),
Ovidiu Ţentea (MNIR), Marius Barbu (MCDR Deva), George
Cupcea, Rada Varga, Marius Opriţa, Andreea Cumurciuc,
Petrică Ureche (UBB Cluj)
A fost dezvelită întreaga suprafaţă a Capitoliului, situată
la E de secţiunea S1 din 2007. Suprafeţele S 4 şi S 5 din 2010
se află la S şi, respectiv, la N de secţiunea S 2 din 2008. În
total, suprafaţa dezvelită reprezintă circa 80 % din Capitoliu. A
rămas necercetată partea de la V de secţiunea S1 din 2007.
Vom urmări fazele de construcţie. Întâi a fost construită,
în conformitate cu preceptele lui Vitruvius, o fundaţie (Z12) de
19 m (N - S) x ca 28 m (E - V) şi adâncă de 1,35 m. În interior
aceasta fundaţie nu este continuă. Ea este făcută doar pentru a
susţine stereobatele şi structura treptelor. Prezintă goluri acolo
unde urma a fi pusă umplutura de piatră, lut şi nisip (c.5).
Următoarea etapă a constat în ridicarea stereobatelor din opus
quadratum, constând cel mai probabil din patru rânduri de
blocuri de calcar. Stereobatele sunt următoarele: Z17 pentru
colonada de E, Z19’ şi Z18’ pentru colonadele de S şi de N şi
probabil Z21 pentru colonada de V. Între stereobate a fost pusă
umplutura c.5, alcătuită din piatră de râu şi nisip. Între Z19’ şi
Z9, ca şi între Z10 şi Z18’, umplutura c.5 a fost pusă peste
fundaţii de piatră (Z13 şi Z27). Între Z25, Z26, Z9 şi Z10, deci în
suprafaţa corespunzătoare interiorului cellei, umplutura c.5 a
fost pusă pe o fundaţie de piatră şi lut cu grosimea de 0,50-0,60
m, aşezată direct pe humusul antic. Astfel a luat naştere
podium-ul, pe care se înălţa templul propriu-zis.
Porţiunea de pe podium din faţa cellei trebuie sa fi fost
podită cu plăci de marmură cu grosimea de cca. 10 cm, în timp
ce în interiorul cellei pardoseala era din marmură multicoloră de
import.
Pentru construirea treptelor s-a făcut un fel de rampă
din lut galben şi piatră (contextele 33+34), care a servit iniţial
urcării pe podium a blocurilor şi a coloanelor. Apoi a fost făcută
o substrucţie de piatră şi mortar pentru trepte (Z16), iar în final
au fost montate treptele propriu-zise. Zona treptelor este
cuprinsă între zidurile laterale Z19 (S) şi Z18 (N). În 2008 a fost
făcută observaţia că treptele iniţiale ar fi putut fi din calcar şi că
ulterior ar fi fost înlocuite cu trepte de marmură. Nu mai suntem
atât de siguri de asta. Din presupusele trepte de calcar nu s-a
păstrat decât un singur fragment, în timp ce din cele de
marmură s-au păstrat mai multe bucăţi.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
120
Au fost găsite puţine fragmente de fusuri, capiteluri şi
plinte ale coloanelor de marmură. În peretele unui canal târziu,
C5, paralel cu zidul de S al podium-ului, s-a păstrat partea
inferioara a unui fus, cu raza de 40 cm, ceea ce înseamnă
coloane cu o înălţime de peste 9 m. Important este că aceste
fragmente s-au găsit nu numai în faţa templului, ci şi în părţile
laterale, provenind, deci, de la colonadele laterale. Este un
argument în plus pentru un templu peripteros. Argumentul
principal constă însă în dispunerea stereobatelor. Z17, Z19’ şi
Z18’ nu pot susţine decât colonadele din faţă (de E) şi pe cele
laterale (de S şi de N), iar Z 21 probabil colonada din spate (de
V).
Am pornit de la presupunerea că atât colonadele, cât şi
zidurile cellei au fost dispuse pe axul fiecărui stereobat. În acest
caz, colonada din faţa (de E), cea susţinută de Z 17, are
lungimea de 16,50 m. Ținând seama atât de dimensiunile
coloanelor, cât şi de un intercolumnuim normal, avem de-a face
cu un templu hexastil peripteros. Nu ştim câte coloane
corespund pe părţile laterale celor 6 coloane din faţă. La
Xanten, de pildă, le corespund 9 coloane. Vom şti mai multe
după campania din 2011, când vom fi dezvelit şi partea de V a
Capitoliului.
O altă întrebare, căreia încă nu-i putem da un răspuns
definitiv, priveşte antablamentul. Nu s-a găsit încă niciun
fragment de marmură, care să poată fi atribuit antablamentului
sau frontonului templului.
În ce privește cella, respectând același intercolumnium
şi, implicit, axul stereobatelor, lăţimea ei (N - S) ar fi de cca. 8
m, iar dacă Z 21 reprezintă stereobatul pentru colonada de V,
lungimea cellei (E - V) ar fi tot de cca. 8 m. Nu putem spune
nimic despre o cella tripartită, care nici nu mai fost o regulă
începând cu domnia lui Antoninus Pius. Lăţimea intrării este
sugerată de spaţiul lăsat liber între stereobatele Z25 şi Z26,
care susţineau pereţii de E ai cellei. Ea este de 4 m, ceea ce
presupune o înălţime a intrării de 6-7 m. Este suficient pentru o
statuie a lui Iupiter tronans, presupusă a avea o înălţime de cca.
4,5 m. La această dimensiune s-a ajuns pe baza lăţimii de 6 cm
a unui deget mare de la o mână a lui Iupiter, de trei ori cât
lăţimea naturală. O statuie a lui Iupiter tronans de 4,5 m nu este
surprinzătoare, atunci când în provinciile nord-africane
cunoaştem asemenea statui de 6 sau 7 m.
În ceea ce priveşte identificarea drept Capitoliu şi nu
drept templu imperial, un argument îl reprezintă fragmentul unei
acvile de marmură, descoperit în 2008. De altfel, prezenţa în
colonia Sarmizegetusa, deci într-o copie a Romei, a unui
Capitoliu este absolut obligatorie. El domina forum novum, care
este, prin urmare, un for religios prin excelenţă. Să nu uităm, pe
de altă parte, că temple imperiale care să domine forurile apar
de-abia sub Severi. Cercetările epigrafice au dus la concluzia că
acest Capitoliu a fost dedicat într-o zi de 23 mai (a. d. X Kal.
Iulias) a unui an necunoscut. Terminus ante quem este dat de
statuia lui M. Sedatius Severianus din criptoporticul de N. Ea
este datată în anul 153. Prin urmare, Capitoliul împreuna cu
întregul forum novum vor fi fost ridicate în jurul anului 150. În
ziua de 23 mai se celebra la Sarmizegetusa şi în întreaga
Dacie epulum Iovis (banchetul lui Iupiter), cea mai mare
sărbătoare a provinciei.
Paralel cu marginea de sud a Capitoliului pare să fi
existat un şir de baze de statui. Am găsit una dintre ele,
fragmentară, închinată de un flamen al Sarmizegetusei.
Canalele postromane, foarte frecvente pe toată
suprafaţa fostului oraş, au ocolit Capitoliul. Cel mai important,