Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

dimensiuni. Un altul este realizat dintr-un cuarţit brun şi cenuşiu
închis, eterogen, fin cristalizat; un alt galet, cenuşiu şi roşcat
poate reprezenta un şlefuitor, iar încă 11 galeţi de mici
dimensiuni de la 1 la 4 cm, nu au urme de prelucrare sau
utilizare.
Dintre cele 202 de unelte şi fragmente de rocă
aparţinând materialului litic cioplit analizat, fără câteva excepţii,
reprezentate din calcare şi cuarţite fine, cea mai mare parte a
lor este realizată din concreţiuni silicioase de tipul silexurilor.
Acestea au fost încadrate în următoarele categorii, în funcţie de
textura acestora:
- Silex cu textură fină, de culoare ocru gălbui, ocru
cenuşiu sau brun.
- Silex cu textură arenitică fină (aspect ‘nisipos’ datorat
incluziunilor fine), omogen, de culoare ocru cenuşiu sau ocru
brun.
- Silex cu textură arenitică grosieră (cu mărimea
incluziunilor peste 1 mm), ocru cenuşiu sau ocru brun.
Toate acestea pot fi omogene sau neomogene, în
funcţie de prezenţa impurităţilor de culoare cenuşiu deschis, ce
reprezintă fragmente carbonatice ne-silicifiate. În câteva cazuri
a fost observată structura concentrică rezultată în urma
diagenezei. În multe situaţii au fost observate zonele marginale
de cortex, un indiciu suplimentar pentru sursa în depozite
carbonatice, cum sunt calcarele de vârstă jurasică din zona
Dobrogei Centrale.
Raport arheozoologic
În campania de cercetări arheologice din 2010 s-a
continuat cernerea sedimentului arheologic din următoarele
complexe arheologice (C332, 379, 394). S-au cernut sub jet de
apă peste 2000 litri de sediment în urma cărora au fost
descoperite resturi faunistice, resturi de vegetale (seminţe şi
cărbuni), coproliţi, ceramică, material litic, etc.
Materialul faunistic a fost triat pe
teren în proporție de 100%, fapt ce a dus la
identificarea arheozoologică a numeroşi taxoni:
moluşte, crustacee, peşti, reptile, păsări şi mamifere.
Într-o statistică primară, resturile de peşti şi moluşte
predomină, ele fiind urmate la mare distanţă de cele
de mamifere. S-au identificat primar: 6 taxoni de
moluşte, 15 specii de peşti, 2 specii de reptile şi
peste 14 specii de mamifere. Toate aceste fragmente
prezintă toate caracteristicile unor deşeuri menajere:
urme de taiere - de dezarticulare și de descărnare,
urme de dinţi (de carnivore, probabil câini), urme de
ardere etc.
Realizarea diagramei stratigrafice pentru C332 si
C379 (care este în curs), va permite într-o primă etapă
urmărirea evoluţiei unei zone de pasaj din tell din punct de
vedere bioarheologic.
Studiul tuturor acestor resturi în viitor va permite
cunoaşterea diferitelor aspecte legate de paleoeconomia
animalieră (culesul moluştelor, pescuitul, vânătoarea şi
creşterea animalelor). De asemenea studiile de arheozoologie
cuplate cu cele de paleobotanică (carpologie şi antracologie),
dar şi cu cele de sedimentologie-micromorfologie vor permite
observarea unor detalii sezoniere ale exploatării animalelor, dar
şi a altor resurse din preajma tell-ului de la Borduşani.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
22
Fiind o aşezare preistorică relativ izolată, în insula
Ialomiţei, acest tip de cercetare ne va permite în plus
cunoaşterea relaţiilor dintre oameni şi mediul înconjurător,
impactul uman asupra acestui mediu, dar şi evoluţia comunităţii
în contextul eneoliticului din această zonă.
De asemenea, pe teren s-a realizat eşantionarea a
peste 80 de probe de mamifere dedicate analizei izotopice în
cadrul programului European ERC Stable isotope investigations
on the adaptations of Neolithic husbandry to the climatic and
environmental settings of Central, Mediterranean and Northwestern
Europe (SIANHE coordonat de Marie Balasse – CNRS,
Franţa).
Cu ocazia acestei campanii de săpături s-au
eșantionat o serie de resturi (30) osteologice de suine (porc şi
mistreț) în vederea analizei lor din punct de vedere paleogenetic
şi morfometric în cadrul proiectului NERC Pigs, People and the
Neolithisation of Europe coordonat de către Dr. Keith Dobney
(Aberdeen University cu parteneri Durham University şi CNRS
Paris).
7. Bucşani, com. Bucşani, jud. Giurgiu
Punct: Pod
Cod sit: 101387.01
Autorizația de cercetare arheologică sistematică nr. 82/2010
Autorizația de cercetare arheologică preventivă nr. 78/2010
Colectiv: Cătălin Bem, Constantin Haită (MNIR), Cătălin Nicolae
(doctorand FIB), Carmen Bem (cIMeC), Andrei Asăndulesi,
Bogdan Venedict (UAIC Iași), Cristian Panaiotu (FGB), Alina Trif
(masterand FIB), Julien Peno (masterand Univ. din Nantes)
Campania 2010 pe tell-ul Bucşani Pod s-a desfăşurat
în perioada mai-noiembrie şi s-a aflat şi sub semnul necesităţii
de a întocmi la final documentaţia pentru propunerea de
descărcare de sarcină arheologică a unei părţi din zona
marginală a staţiunii.
Au continuat, pe de o parte, cercetările în nivelul
intermediar al tell-ului, reprezentat de o serie de locuinţe
neincendiate şi zonele ocupaţionale exterioare, concentrândune
cu predilecţie în zona sudică a staţiunii (sectoarele 15-18,
25-28), spre limita efectivă a locuirii Gumelniţa.
În acest scop, în primul rând, suprafaţa alfa a fost
extinsă cu aprox. 250 m 2 , utilizându-se pentru nivelul de sol
actual (ca şi pentru îndepărtarea sedimentelor excavate în
campaniile trecute) un utilaj mecanic.
Nivelul superior (N1), în extinderea suprafeţei, a avut
o grosime maximă de 45 cm, fiind reprezentat spre limitele
exterioare ale movilei şi de depuneri coluviale. Aşa cum scriam
şi cu alte prilejuri, zona cercetată în această campanie,
corespunzătoare nivelului superior nu mai includea complexe
sau structuri de locuire. Toate cele şapte construcţii fuseseră
cercetate în campaniile anterioare. În schimb, pe un traseu
general aproximativ rectangular, cu laturi şi colţuri rotunjite, au
fost cercetate două şanţuri de fundaţie pentru palisadele
aşezării, ambele săpate şi utilizate în timpul ultimei ocupări a
tell-ului (Gumelniţa B1). Ambele păstrează gropi ale foştilor
stâlpi ai palisadelor, fără a conserva, însă, resturi de lemn sau
cărbune. Ambele au o lărgime mai mare la gură, dar
nedepăşind 80 cm, pentru ca spre fund să se îngusteze brusc,
numai pe o lăţime corespunzătoare diametrelor stâlpilor